Cel mai vechi sit funerar din lume datează dinaintea lui Homo sapiens

Paleontologii din Africa de Sud au declarat că au descoperit cel mai vechi sit funerar cunoscut din lume, care conține rămășițele unei rude îndepărtate a oamenilor, cu creier mic, despre care se credea înainte că este incapabilă de un comportament complex.

Conduși de paleoantropologul Lee Berger, cercetătorii au declarat că au descoperit mai multe specimene de Homo naledi – un hominid din Epoca de piatră care se cățăra în copaci – îngropate la aproximativ 30 de metri sub pământ, într-un sistem de peșteri din cadrul Cradle of Humankind, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO din apropiere de Johannesburg.

• O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
• De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?

„Acestea sunt cele mai vechi morminte înregistrate până în prezent în arhiva hominizilor, mai devreme decât dovezile de înmormântare ale lui Homo sapiens de cel puțin 100.000 de ani”, au scris oamenii de știință într-o serie de lucrări care vor fi publicate în eLife.

Rămășițele lui Homo naledi

Descoperirile pun la îndoială înțelegerea actuală a evoluției umane, deoarece, în mod normal, se susține că dezvoltarea unor creieri mai mari a permis desfășurarea unor activități complexe, „generatoare de sens”, cum ar fi îngroparea morților.

Cele mai vechi morminte descoperite anterior, găsite în Orientul Mijlociu și în Africa, conțineau rămășițe ale Homo sapiens și aveau o vechime de aproximativ 100.000 de ani.

Cele descoperite în Africa de Sud de Berger, ale cărui anunțuri anterioare au fost controversate, și de colegii săi cercetători, datează de cel puțin 200.000 de ani î.Hr.

Posibile semne de inteligență la Homo naledi

În mod critic, acestea aparțin, de asemenea, lui Homo naledi, o specie primitivă aflată la răscrucea dintre maimuțe și oamenii moderni, care avea creierul de mărimea unei portocale și o înălțime de aproximativ 1,5 metri.

Cu degetele de la mâini și picioare curbate, mâini care mânuiau unelte și picioare făcute pentru mers, specia descoperită de Berger a contestat deja ideea că drumul nostru evolutiv ar fi o linie dreaptă.

Homo naledi este numit după sistemul de peșteri „Rising Star”, unde au fost găsite primele oase în 2013. Mormintele de formă ovală au fost descoperite tot acolo, în timpul săpăturilor începute în 2018.

Gropile, despre care cercetătorii spun că dovezile sugerează că au fost săpate în mod deliberat și apoi umplute pentru a acoperi cadavrele, conțin cel puțin cinci indivizi.

„Aceste descoperiri arată că practicile mortuare nu s-au limitat doar la H. sapiens sau la alți hominizi cu creier de dimensiuni mari”, au declarat cercetătorii.

Dar locul de înmormântare nu este singurul semn că Homo naledi era capabil de un comportament emoțional și cognitiv complex, au adăugat ei.

Dimensiunea creierului

Pe suprafețele aparent netezite în mod intenționat ale unui stâlp de peșteră au fost descoperite gravuri care alcătuiesc forme geometrice.

Astfel de declarații au deranjat alți paleontologi, iar Lee Berger s-a confruntat anterior cu acuzații de lipsă de rigoare științifică și de concluzii pripite, potrivit Science Alert.

Mulți au fost revoltați atunci când, în 2015, Berger, ale cărui descoperiri anterioare au obținut sprijinul National Geographic, a lansat pentru prima dată ideea că Homo naledi era capabil de mai mult decât sugera dimensiunea capului său.

Vă mai recomandăm și: 

Cele mai vechi urme de pași făcute de Homo sapiens datează de acum 153.000 de ani

Temple budiste și peșteri ascunse, scoase la lumină în India

Ar fi fost găsite dovezi de la prima extincție în masă a animalelor de pe Pământ

Un studiu controversat susține că oamenii moderni au avut nevoie de trei încercări pentru a coloniza Europa