Home » Istorie » Craniul distrus al unui copil ar putea fi cea mai veche fosilă de pe Pământ a lui Homo erectus, strămoşul direct al oamenilor

Craniul distrus al unui copil ar putea fi cea mai veche fosilă de pe Pământ a lui Homo erectus, strămoşul direct al oamenilor

Autor: Mihaela STOICA 04.12.2020
Craniul distrus al unui copil ar putea fi cea mai veche fosilă de pe Pământ a lui Homo erectus, strămoşul direct al oamenilor
Craniu de copil Homo Erectus
Paleontologii au descoperit, într-o peşteră străveche din Africa de Sud, dovezile fosile a trei dintre cele mai vechi rude cunoscute ale omului. Aceşti trei hominizi, din specii diferite, au trăit în acelaşi timp şi în acelaşi areal. Una dintre ele, fosila unui copil de Homo erectus, arată că acest strămoş direct al oamenilor moderni a trăit cu cel puţin 150.000 de ani mai devreme decât s-a crezut anterior.

Datate în urmă cu aproximativ 2 milioane de ani, fosilele au fost găsite în situl peşterii Drimolen, de lângă Johannesburg, fiind o parte a unei reţele de peşteri în calcar întinse pe 466 de kilometri pătraţi, cunoscută şi sub numele de „Leagănul Omenirii”.

Aşa cum sugerează denumirea, aici, paleontologii au descoperit cele mai vechi fosile ale oamenilor străvechi. Printre cele 900 de rămăşiţe de hominizi se numără şi un schelet complet al unui Australopithecus africanus, în vârstă de 3 milioane de ani, o specie de strămoşi ai oamenilor care a trăit în urmă cu 3,3 milioane – 2 milioane de ani. Tot aici s-au găsit şi rămăşiţele unui Paranthropus robustus, o rudă care nu are legătură directă cu oamenii moderni şi care a trăit într-un interval cuprins între acum aproximativ 2 milioane şi 1,2 milioane de ani.

Acum, un nou studiu sugerează că arheologii şi paleontologii care au săpat în zonă au descoperit cel mai vechi fragment de craniu Homo erectus, aparţinând unui copil ce a trăit în urmă cu aproximativ 2 milioane de ani. Fragmentul este cu câteva sute de mii de ani mai vechi decât oricare altă fosilă de Homo erectus cunoscută.

„Vârsta fosilei arată că Homo erectus a existat cu 150.000 până la 200.000 de ani mai devreme decât s-a crezut”, a declarat autorul principal al studiului, Andy Herries, şeful Departamentului de Arheologie şi Istorie al Universităţii La Trobe din Australia. „ Putem spune acum că Homo erectus a împărţit teritoriul cu Paranthropus şi Australopithecus”, a adăugat acesta, citat de Live Science.

Homo erectus este considerat strămoşul direct al oamenilor moderni (Homo sapiens), care a prosperat timp de aproape 2 milioane de ani înainte de a dispărea în urmă cu aproximativ 110.000 de ani, afirmă cercetătorii în studiul lor.

Fosilele găsite în situl Drimolen / Credit foto: Andy Herries

Homo erectus este prima specie din arborele nostru genealogic şi primul care apare în afara Africii, se arată într-un studiu din 2013 publicat în revista Science

Copilul Homo erectus a murit la vârsta de 2-3 ani

Până la descoperirea fosilelor actuale, primele rămăşiţe de Homo erectus proveneau din Georgia, existând ipoteza că specia a migrat din Africa în urmă cu aproximativ 1,85 milioane de ani.

În noul studiu, publicat în 3 aprilie în revista Science, cercetătorii au analizat mai multe fosile excavate din peştera Drimolen între 2015 şi 2018. Printre rămăşiţe s-a aflat şi un fragment de craniu despre care paleontologii au stabilit că a aparţinut copil Homo erectus, care a murit la vârsta de 2-3 ani.

Iniţial, pentru datarea craniului, echipa a analizat sedimentele antice din jurul fosilei. Orientarea particulelor magnetice din rocile peşterii a sugerat că fosilele au fost depuse acolo în timpul unei perioade scurte, când polii magnetici ai Pământului s-au inversat, un eveniment geofizic rar care apare de câteva ori la fiecare milion de ani.

Studiile anterioare ale câmpului magnetic al Pământului au arătat că o astfel de inversare magnetică a avut loc în urmă cu  1,95 milioane de ani. Pentru a stabili dacă acea inversare a fost cea care a afectat mineralele magnetice ale peşterii, cercetătorii au analizat raportul dintre elementele chimice din sedimentele aflate în apropierea fosilei. 

Concurenţa  Homo erectus şi Paranthropus  ar fi dus la dispariţia Australopithecus

Analiza lor a confirmat că mineralele aveau o vechime de 1,95 milioane de ani. Concluzia oamenilor de ştiinţă a fost că fosila craniană era chiar mai veche decât acestea, fiind datată cu aproximativ 2 milioane de ani în urmă.

Deoarece rămăşiţe fosile de Australopithecus şi Paranthropus, găsite în situl Drimolen, datează din aceeaşi perioadă, cercetătorii afirmă că cei trei hominizi arhaici au trăit împreună în sudul Africii, în acelaşi timp, deşi pentru puţin timp. Această epocă ar fi fost o perioadă de tranziţie, chiar înainte ca Australopithecus să dispară, iar Homo erectus tocmai îşi începea existenţa de aproape 2 milioane de ani pe Pământ, afirmă oamenii de ştiinţă în studiul lor. 

Aceştia concluzionează că ar fi putut fi o concurenţă puternică între Homo erectus şi Paranthropus care a dus în cele din urmă la dispariţia Australopithecus, o ipoteză care nu a mai fost luată niciodată în serios până acum.

Vă recomandăm să citiţi şi:

O specie primitivă a omului a dispărut din cauza ”lenei”

Descoperirea care poate rescrie istoria speciei noastre

Evoluţia umană a fost mult mai complicată decât se credea

Omul ”a început să folosească limbajul în urmă cu un milion de ani

Cele mai noi articole
Schimbări pe piața smartphone-urilor. Samsung este iar cel mai mare producător, iar Xiaomi este în creștere
Schimbări pe piața smartphone-urilor. Samsung este iar cel mai mare producător, iar Xiaomi este în creștere
Roscosmos anunță că problemele de pe Stația Spațială Internațională au fost rezolvate
Roscosmos anunță că problemele de pe Stația Spațială Internațională au fost rezolvate
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Deși canabisul capătă popularitate, dovezile care să susțină eficiența medicinală a acestuia sunt limitate
Deși canabisul capătă popularitate, dovezile care să susțină eficiența medicinală a acestuia sunt limitate
Omizi veninoase ciudate care arată ca niște „peruci mergătoare” au invadat un stat american
Omizi veninoase ciudate care arată ca niște „peruci mergătoare” au invadat un stat american
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Inovație. Cercetătorii au obținut prima baterie organică
Inovație. Cercetătorii au obținut prima baterie organică
Arta și știința, celebrate în prestigiosul concurs de fotografie Nikon Small World
Arta și știința, celebrate în prestigiosul concurs de fotografie Nikon Small World
Lipidele joacă un rol important, necunoscut anterior, în evoluția Parkinsonului
Lipidele joacă un rol important, necunoscut anterior, în evoluția Parkinsonului
Statele Unite salută oferta Rusiei de prelungire cu un an a Noului Tratat START
Statele Unite salută oferta Rusiei de prelungire cu un an a Noului Tratat START
Culisele ”Proiectului Manhattan” prin care americanii au pus capăt celui de al Doilea Război Mondial. Unul dintre inventatori a murit chiar în timpul experimentelor
Culisele ”Proiectului Manhattan” prin care americanii au pus capăt celui de al Doilea Război Mondial. Unul ...
Pandemia aduce o nouă eră, în care „Acasă devine centrul universului”. Previziunile pentru următorii 10 ani
Pandemia aduce o nouă eră, în care „Acasă devine centrul universului”. Previziunile pentru următorii 10 ani
Xiaomi are probleme cu dezvoltarea smartphone-urilor mini
Xiaomi are probleme cu dezvoltarea smartphone-urilor mini
Țara din Europa care obligă Apple să ofere căști în pachetul iPhone 12
Țara din Europa care obligă Apple să ofere căști în pachetul iPhone 12
Luna a protejat atmosfera Pământului primordial
Luna a protejat atmosfera Pământului primordial
Fizicienii au reușit să depoziteze și să transporte lumina
Fizicienii au reușit să depoziteze și să transporte lumina
Fosile recent descoperite sugerează că „vaci antice de mare” înotau cândva prin deșertul egiptean
Fosile recent descoperite sugerează că „vaci antice de mare” înotau cândva prin deșertul egiptean
Așezare de pe vremea regilor merovingieni descoperită în Franța
Așezare de pe vremea regilor merovingieni descoperită în Franța