Cum a fost înmormântată Regina Maria? Momentul emoționant al „învelirii inimii în drapelul englezesc și românesc”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Regina Maria a României a încetat din viață la 18 iulie 1938. La câteva ore după tragica dispariție, Carol al II-lea așternea pe hârtie planurile pentru înmormântarea suveranei.

„Pentru înmormântare am hotărât că va trebui făcută cu tot fastul cuvenit Reginei Maria. Și așa va fi!

• Previziunea ambasadorului austro-ungar: România va intra în război împotriva Imperiului
• Mumia uimitoare a unei maimuțe din Argentina dezvăluie un ritual bizar

O vom transporta la Peleş, unde, vreo două zile, va rămâne expusă pentru populația din regiune, pe urmă la Cotroceni şi, de acolo, la Argeș.

Vom lua tot timpul necesar pentru ca eventualele delegațiuni străine să poată veni”, nota Carol al II-lea în jurnalul său.

Trupul Reginei, depus la Castelul Peleș

În dimineața zile de marți, 19 iulie 1939, sicriul cu trupul Reginei Maria a fost mutat din Castelul Pelișor la Castelul Peleș, unde a fost depus pe un catafalc în holul central.

Românii din toată zona au ținut să îi aducă un ultim omagiu Reginei, în zilele de 19 și 20 iulie. Printre ei s-a aflat și Constantin Argetoianu.

„În hol – acelaşi hol în care, cu şapte ani în urmă, se celebrase căsătoria Prințesei Ileana – tăcere și smerenie. Patru ofițeri din Regimentul al 4-lea de Roșiori (al cărui `şef` Regina a fost mai bine de 40 de ani) vegheau imobili la cele patru colțuri ale catafalcului.

La dreapta catafalcului, un ofițer şi Zwiedineck, în mare ținută, prăbuşit de durere şi de oboseală. În fund, la stânga d-na Mavrodi şi Irina Procopiu în negru, tăcute, bătrâne şi urâte. În galeria dinspre sala de muzică se furișau, din când în când, siluete șterse în penumbră: Armand Călinescu, Titeanu, Flondor, în așteptarea firimiturilor de favoare ce ar fi putut să cadă din mâna Stăpânului.

Peste toate încăperile Palatului apăsa atmosfera Morții şi ceva solemn era în aer. Partea cu catafalcul, cu damele informe în negru, cu generalul în fireturi şi în lacrimi ar fi meritat să fie fixată pentru posteritate de penelul unui Goya sau unui Zuloaga…”, nota asprul condei a lui Argetoianu.

La Palatul Cotroceni

Joi, 21 iulie 1938, sicriul cu trupul Reginei Maria a fost adus cu trenul la București, la Palatul Cotroceni, unde populația Capitalei a avut la dispoziție doar trei zile pentru a își depune omagiile.

Același Constantin Argetoianu a descris ceremonia de la Palatul Cotroceni: „Trupul neînsuflețitei Regine a fost adus ieri-dimineață de la Sinaia la Cotroceni. Pentru primirea lui, am fost poftiți și noi, Consilierii Regali.

Trenul mortuar a sosit la orele 12 şi ceva. Vagonul în care se afla sicriul era complect tapițat pe dinăuntru cu stofă violetă și aceeaşi stofă era întinsă şi pe dinafară, peste acoperișul vagonului. Ușile erau deschise şi mascate cu draperii negre şi `mauve`. Nu s-a găsit destulă pânză violetă, de aceea pentru lanternele în jurul Cotrocenilor şi pentru ornamentarea Palatului şi Gării s-a întrebuințat tot pânza `mauve`, ceea ce nu prea era în nota `violetului cardinal`, ci mai mult, din nefericire, într-o notă `cocotte`.

Pe ușile vagonului mortuar, litera M cu coroană, monograma obișnuită a Reginei. Din tren s-au coborât Regele, Elisabeta, Voievodul Mihai, Ileana cu Anton, Prinţul Nicolae, îmbrăcat în uniformă de cavaler de Malta”.

Eugeniu Buhman, secretarul lui Carol al II-lea, a descris în „Memoriile” sale modul în care populația Bucureștiului a omagiat-o pe Regină:

„Un șir neîntrerupt de oameni, din toate parțile ţării şi din toate clasele sociale, au defilat într-o profundă reculegere în fața aceleia care a fost odată Regina Maria. Am văzut bărbați şi femei cu lacrimi în ochi. Constat că populația Capitalei a fost totdeauna legată de persoana Reginei, pe care altădată a primit-o în urale când a sosit la noi, tânără şi frumoasă, şi a ținut acuma să-și ia un ultim adio de la ea. Ultima gardă la Cotroceni a fost ținută de Familia Regală”.

O ceremonie emoționantă

Carol al II-lea a notat în jurnalul său un moment deosebit de emoționat petrecut în acea seara. În testamentul pe care l-a lăsat, Regina Maria și-a exprimat rugămintea ca inima ei să fie înhumată la Castelul de la Balcic.

„A fost un moment extrem de emoționant, când Zwiedineck, luând din sicriu caseta cu inima, mi-a înmânat-o ca s-o învelesc, aşa cum a fost dorinţa Mamei, în drapelul englezesc şi românesc. Am chemat frații să mă ajute şi pe toți ne-au podidit lacrimile. Învelită în drapele, caseta am depus-o într-una mai mare. Pe urmă, luată de Adjutant, a fost dusă şi așezată în biserica din Cotroceni, unde va rămâne până în ziua când vom hotărî transportul la Balcic”, scria Carol al II-lea. Ceremonia de la Balcic avea să aibă loc abia în 29 octombrie 1938.

Sicriul cu trupul reginei a stat două zile la Palatul Cotroceni. Pe 23 iulie, sicriul a fost închis și mutat la Palatul Regal, în Sala Tronului, dar nu înainte ca delegațiile regale, dar și demnitari din alte țări, să îi aducă un ultim omagiu Reginei.

Ceremonia de la Curtea de Argeș

Duminică, 24 iulie 1938, sicriul cu trupul Reginei a fost transportat cu trenul de la București la Curtea de Argeș, unde a avut loc ceremonia de înhumare. „La 4:30 sosim la Curtea de Argeş, unde se reformează cortegiul ca la București, îndreptându-se spre mănăstire. Cu toate că drumul n-a ținut decât ceva peste o oră, am fost așa de obosit, încât credeam că nu vom mai ajunge. Slujba în fața mănăstirii a fost oribilă, deşi principalul slujitor era mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului”.

Din cortegiul de la Curtea de Argeș au făcut parte figuri de marcă ale monarhiei europene de la acea vreme.

„Între oaspeți admirabila figură de elegantă tinerețe a ducelui de Kent. Ducesa, foarte frumoasă, nu mai are farmecul de odinioară. Cu ea, energica ei mamă, Marea Ducesă de Rusia, Elena. Şi amândoi Hohenzollernii foarte amabili. Deosebit de prietenos prințul Paul al Iugoslaviei. Răzleț şi trist, prințul bulgar Chiril, cu ochii mamei sale. Bătrânul obosit care e cumnatul von Hohenlohe. Undeva, Marele Duce Dimitrie, cu totul șters. Și arhiducele cumnat poartă semnul unei soarte nenorocite pentru ai săi”.

Eugeniu Buhman a descris succint ceremonia de la Curtea de Argeș: „Sosirea la Curtea de Argeș a fost la orele 16.

De la gară, sicriul a fost depus la Catedrală pe un afet de tun tras de șase cai. Pornirea a fost salutată cu 75 lovituri de tun. Atât pe parcursul spre gara Mogoşoaia, cât și pe acela de la gară spre Catedrală, Coroana Reginei a fost purtată de generalul Inspector de Armată llasievici, însoțit de doi generali.

Cordoanele au fost ținute de consilierii regali. În dreapta și stânga carului funebru însoțeau Casele Civilă şi Militară Regale. La orele 17 şi 30 a avut loc serviciul religios la Catedrală. Două mari mănunchiuri de trandafiri roșii, din partea Regelui şi a Prințului Nicolae, au fost depuse pe sicriu”.

DESCOPERĂ.ro mulțumește pe această cale lui Dan Drăghicescu, producător asociat al filmului istoric „Maria, inima României”, pentru fotografiile incluse în acest articol.

Mai jos puteți urmări momente din culisele filmului istoric „Maria, inima României”:

Sursa: Dan Drăghicescu/YouTube

Credit foto: Arhivele Naționale ale Statelor Unite ale Americii de la Washington, cercetare efectuată de către Chainsaw Film Productions pentru filmul istoric „Maria, inima României”; producător executiv John Florescu, Trevor Poots regia-scenariu, Dan Drăghicescu producător asociat, Viorel Chesaru senior producer.

Vă mai recomandăm să citiți și:

85 de ani de la moartea Reginei Maria, icoana luminoasă pentru un întreg popor

Cum a murit Regina Maria, prima şi ultima regină a României Mari

Regina Maria și scandalul de la Coțofenești. „În vremuri de război, legile morale sunt răsturnate”

Puterile Centrale, șah la regele Ferdinand și regina Maria