Balena uriașă care a terorizat Constantinopolul

Sub stăpânirea bizantină, locuitorii Constantinopolului s-au confruntat cu multe amenințări.

Cu toate acestea, în apele Bosforului, care îi amenința pe marinarii care veneau dinspre și înspre oraș, exista o amenințare care nu era nici măcar umană. În secolul al VI-lea d.Hr., timp de aproximativ cinci decenii, marinarii din apele din jurul Constantinopolului au trăit cu frica unei balene uriașe.

• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma
• Prima „hartă biblică” încă influențează modul în care percepem granițele

Porphyrios, așa cum a fost numită balena, ataca și chiar scufunda navele din apele din jurul Constantinopolului. Balena a devenit o amenințare atât de mare încât împăratul Iustinian I a făcut din capturarea fiarei o prioritate importantă.

Principalele surse istorice despre Porphyrios provin de la Procopius, un istoric bizantin din secolul al VI-lea. Balena este menționată în două dintre lucrările lui Procopius, Istoria războaielor și Istoria secretă.

Timp de aproximativ cincizeci de ani, infama balenă ar fi atacat marinarii în apele din jurul Constantinopolului. Deși, Porhyrios dispărea uneori pentru perioade lungi de timp, doar pentru a reapărea și a ataca o navă care naviga în apropierea capitalei romane de est.

Ce tip de balenă era Porphyrios?

Potrivit lui Procopius, Porphyrios ar fi atacat tot felul de vase maritime, de la mici bărci de pescuit la mari vase comerciale și nave de război. Marinarii au fost, pe bună dreptate, tulburați de rapoartele despre atacurile balenelor și făceau adesea ocoluri pentru a evita apele pe care Porphyrios era cunoscut că le frecventa.

Potrivit istoricilor Sian Lewis și Lloyd Llewellyn-Jones, balenele nu erau bine cunoscute în antichitatea târzie, așa că locuitorii Constantinopolului au crezut probabil că Porphyrios era un monstru marin, scrie GreekReporter.

Identificarea speciei exacte de balenă care era Porphyrios este dificilă. Pe baza relatării lui Procopius, s-a consemnat că Porphyrios avea o lungime de 13,7 metri și o lățime de 4,6 metri.

Unii propun ca Porphyrios să fi fost un cașalot, datorită dimensiunii, duratei lungi de viață și temperamentului său. Alții sugerează că ar fi putut fi o orcă neobișnuit de mare, având în vedere locația sa geografică, deoarece balenele adevărate locuiesc rareori în apele frecventate de Porphyrios.

Locuitorii Constantinopolului s-au confruntat cu multe amenințări

Există, de asemenea, o dezbatere amplă în jurul originii numelui acestei balene care i-a hărțuit pe marinarii din Constantinopol.

O ipoteză sugerează că ar putea fi derivat de la Porphyrius, un cărăuș contemporan, sau de la gigantul mitologic Porphyrion, indicând semnificația sau puterea balenei.

O altă teorie propusă de Anthony Kaldellis în 2010 sugerează că numele face aluzie la purpura imperială, simbolizând înalta considerație în care era ținută balena. În mod similar, Sian Lewis și Lloyd Llewellyn-Jones consideră că numele semnifică regalitatea și evocă un sentiment de respect față de balenă.

James Allan Stewart Evans, pe de altă parte, a sugerat în 1996 că numele se referă la culoarea pielii balenei, descriind, probabil, o nuanță de purpuriu intens. Această interpretare a fost susținută de John K. Papadopoulos, Deborah Ruscillo și Daniel Ogden, care credeau că ,,Porphyrios” înseamnă pur și simplu ,,violet” sau ,,băiat violet”. Kaldellis a susținut, de asemenea, această etimologie în 2017.

Dispariția lui Porphyrios

Hărțuirea navelor de către Porphyrios a devenit o problemă atât de mare încât împăratul Iustinian I a fost forțat să abordeze problema, deși nu era sigur cum să captureze sau să ucidă fiara. Cu toate acestea, amenințarea unei balene aparent ucigașe care pândea în apele din jurul Constantinopolului era în mod clar nedorită, având în vedere cât de mult trafic maritim trecea prin capitala imperială.

În cele din urmă, problema s-a rezolvat de la sine. În urmărirea unui grup de delfini, Porphyrios a eșuat la gura Mării Negre. Balena s-a zbătut să se elibereze, dar nu a reușit decât să se răsucească și mai mult în noroiul gros.

Când s-a răspândit vestea că legendara balenă a eșuat, locuitorii locali s-au grăbit să iasă cu topoare pentru a ucide fiara. După ce l-au tăiat pe Porphyrios pentru o perioadă de timp, tăieturile lor s-au dovedit ineficiente, căci topoarele abia au străpuns carnea balenei.

Bizantinii l-au tras apoi pe Porphyrios mai departe în afara apei cu frânghii și căruțe, unde o a doua încercare de a tăia balena eșuată a avut succes. Balena a fost apoi împărțită în bucăți de carne și consumată de bizantinii și depozitată pentru a fi consumată mai târziu.

Procopius a consemnat că moartea balenei a fost întâmpinată cu un sentiment de ușurare de către locuitorii din Constantinopol. Navele de pescuit, navele de război și navele comerciale încărcate cu mărfuri puteau în sfârșit să navigheze spre și dinspre capitala imperială fără teama de a fi atacate.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Ziua în care grecii recucereau Constantinopolul

Asediul Constantinopolului de către vikingii Rus

Ziua în care cuceritorul Mehmed al II-lea a îngenuncheat Constantinopolul

Incursiunile vikingilor în est: lupta pentru bogăţiile Constantinopolului