Ziua în care cuceritorul Mehmed al II-lea a îngenuncheat Constantinopolul

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În Grecia, există în continuare o multitudine de legende legate de căderea Constantinopolului. Una dintre ele spune că doi preoţi recitând divina liturghie asupra mulţimii au dispărut în zidurile catedralei în timp ce primii soldaţi turci au pătruns. Conform legendei, ei vor apare din nou în ziua în care Constantinopolul va reveni în stăpânirea creştinilor. Altă legendă se referă la Regele de marmură, Constantin al XI-lea, spunând că atunci când otomanii au intrat în cetate, un înger l-a salvat pe împărat, schimbându-l într-o bucată de marmură şi ascunzându-l într-o peşteră subterană de lângă Poarta de Aur, unde aşteaptă să fie readus la viaţă.

Deşi Mehmed al II-lea (n. 30 martie 1432 — d. 3 mai 1481) a permis trupelor sale să prădeze oraşul, după obiceiul tuturor armatelor din acele vremuri, s-a răzgândit văzând distrugerile cauzate maiestuoaselor clădiri locale şi a oprit activităţile după aproximativ o zi; din nefericire până atunci o mare parte a locuitorilor fusese fie violată, jefuită sau robită. Din populaţia estimată la 50.000 locuitori ai oraşului la momentul respectiv, aproximativ jumătate erau încă liberi când Mehmed a ordonat încetarea ostilităţilor.

Motivul pentru care un număr atât de mare de localnici au scăpat de furia turcilor se datorează în principal topografiei oraşului la acea dată.

Istoricii consideră căderea Constantinopolului ca fiind evenimentul care a încheiat Evul Mediu şi a început Renaşterea datorită sfârşitului vechii ierarhii religioase din Europa, precum şi folosirea tunurilor şi a prafului de puşcă. De asemenea, căderea Constantinopolului a tăiat principala legătură comercială pe uscat dintre Europa şi Asia. În consecinţă, un număr tot mai mare de europeni a început să plănuiască din ce în ce mai serios posibilitatea atingerii Asiei pe mare — ceea ce a dus la descoperirea Lumii Noi.

Chiar şi în prezent un număr mare al populaţiei greceşti consideră ziua de marţi (ziua căderii Constantinopolului) ca fiind cea mai plină de ghinion a săptămânii.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în câteva locuri din actualul Istanbul se puteau vedea pe sol imensele ghiulele de tun care fuseseră aruncate peste ziduri şi care se aflau aproape în acelaşi loc unde căzuseră în 1453.

Descoperă iţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 29 mai:

1265 – S-a născut poetul italian Dante Alighieri: „Divina Comedie”, „Infernul”, „Purgatoriul” (d. 1321).

1880 – S-a născut filosoful şi istoricul german Oswald Spengler

1901 – S-a născut Ionel Fernic, compozitor şi autor de texte şi de cuplete de muzică uşoară (d. 22 iulie 1938).

1917 – S-a născut John Fitzgerald Kennedy, al 35-lea preşedinte al SUA (1961-1963) (asasinat la 22 niembrie 1963).

1922 – S-a născut Iannis Xenakis, compozitor, matematician şi arhitect de origine greacă stabilit în Franţa (d. 2001).

1945 – A murit Mihail Sebastian, prozator, dramaturg şi eseist: „Oraşul cu salcâmi”, „Accidentul”, „Jocul de-a vacanţa” (n. 18 octombrie 1907).

1953 – Sir Edmund Hillary şi şerpaşul Tenzing Norgaz sunt primii oameni care ating vârful Everest

2005 – A încetat din viaţă cântăreţul american de jazz Oscar Brown Junior (n. 1926).

2006 – Slim Aarons, fotograful celebrităţilor, care a creat imagini cunoscute ale vedetelor internaţionale, supravieţuitor al celui de-al doilea război mondial, a murit la New York, din cauza unui infarct. (n. 1916)