Prăbușirea dinastiei Qing, o lecție de istorie ce s-ar putea repeta mai curând decât am crede

Se spune că cei care uită istoria sunt condamnați să o repete, un sentiment ce stă la baza noilor cercetări care au identificat trei factori-cheie ce au dus la prăbușirea dinastiei Qing. Odinioară o economie considerabil mai bogată la vremea sa decât China modernă, dinastia s-a prăbușit în 1912, iar motivele propuse sună familiar.

„Este esențial să înțelegem originile unor astfel de instabilități. Presupunerea că acestea sunt un lucru din trecut și nu pot să reapară ar fi o greșeală. Astfel de schimbări pot să se întâmple din nou deoarece mecanismele de bază au similitudini surprinzătoare”, a spus cercetătorul și autorul studiului, Peter Turchin, de la Complexity Science Hub (CSH), din Austria, într-o declarație.

• Nicolae Ceaușescu și recordurile vânătorești
• Bucureștiul, sub bombele zeppelinelor germane

Totul, de la dezastre ecologice la foamete, revolte și incursiuni străine, a fost reținut ca posibilă explicație pentru prăbușirea unei astfel de superputeri. Cu toate acestea, Turchin și colegii au descoperit că există trei elemente cheie care aplică cea mai mare presiune sociopolitică.

Găsirea cauzelor-cheie a implicat să privim în trecut prin prisma teoriei demografice structurale (SDT). Cadrul le permite cercetătorilor să înțeleagă modul în care evenimentele mari precum războiul și recesiunea pot zgudui și destabiliza o societate. Acest lucru este util în epoca modernă deoarece ne poate ajuta să anticipăm mai bine ce evenimente au potențialul de a avea un efect catastrofal în viitor, dându-ne timp să încercăm să atenuăm daunele, scrie IFLScience.

Factorii ce au condus la prăbușirea dinastiei Qing

Primul factor ce a dus la prăbușirea dinastiei Qing ar fi fost un boom al populației, care a crescut de patru ori între 1700 și 1840. Acest lucru a însemnat că exista considerabil mai puțin teren pentru fiecare persoană, ceea ce în economie este numit „pământ pe cap de locuitor”, despre care știm că afectează cel mai mult comunitățile rurale, deoarece agricultura necesită mult teren pentru ca oamenii să se poată întreține singuri.

Al doilea factor a fost o concurență sporită pentru pozițiile de elită. Se calculează că, dacă există un boom în numărul de oameni care locuiesc într-o zonă, puținele poziții de putere disponibile vor fi inundate de potențiali solicitanți. Acest lucru se vede astăzi pe piața muncii, unde sute de oameni pot aplica pentru același rol, iar situația a devenit deosebit de sumbră pentru dinastia Qing în 1796. Lipsa oportunităților de a urca în rândurile birocratice a dus la o criză determinată de un grup de aspiranți de elită nemulțumiți, cunoscuți drept aspiranți.

„Marea criză a fost Rebeliunea Taiping, probabil cel mai sângeros război civil din istoria omenirii. Zeci de milioane de oameni au fost uciși”, a spus Turchin.

„Populația dinastiei Qing a crescut de patru ori și pur și simplu nu era suficientă productivitate a mediului pentru a-i hrăni, dar și mai important, aveau prea mulți aspiranți la elită”, a continuat cercetătorul.

Probleme care apar pe nevăzute și în societățile moderne

O astfel de tulburare catastrofală vine cu cheltuieli mari, ceea ce ne conduce la al treilea și ultimul nostru factor cheie din spatele prăbușirii dinastiei Qing: costul în creștere asociat consecințelor. Dinastia Qing s-a trezit într-un haos financiar între tulburările înfundate, productivitatea redusă și deficitul comercial cauzat de epuizarea argintului și a opiului.

Este o lecție despre consecințele uimitoare ale nerecunoașterii numeroaselor piese de puzzle care contribuie la stabilitatea unei societăți și despre ce s-ar putea întâmpla dacă nu le luăm în considerare în epoca modernă.

„Din păcate, impactul coroziv al creșterii inegalității și al diminuării oportunităților se dezvoltă pe perioade de timp mai lungi, ceea ce le face greu de recunoscut, cu atât mai puțin de a le combate eficient în ciclurile politice scurte pe care le vedem în multe țări. Fără viziune pe termen lung și strategii direcționate pentru a reduce aceste presiuni sociale, multe locuri riscă să meargă pe calea dinastiei Qing”, a adăugat coautorul și cercetătorul Daniel Hoyer, afiliat la CSH.

Studiul este publicat în PLOS ONE.

Vă recomandăm să citiți și:

O nouă specie de dinozaur a fost descoperită în Thailanda

Regele Ferdinand și „actul de trădare fără precedent în istorie”

Sărutul dinaintea morții. Julius și Ethel Rosenberg, primul cuplu de americani executat pentru spionaj

Ziua în care murea ultimul monarh al Egiptului. Povestea ei avea să fie cunoscută milenii mai târziu