Mister elucidat: de ce europenii au mai puțin ADN de Neanderthal decât asiaticii de est?

Europenii au mai puțin ADN neanderthalian în genomul lor decât au asiaticii de est. Noi cercetări sugerează că motivul se află „chiar la picioarele” primilor fermieri migratori.

Un val de fermieri migratori din Orientul Mijlociu antic ar putea fi motivul pentru europenii au mai puțin ADN de Neanderthal față de est-asiaticii de astăzi, arată un nou studiu.

• România, într-un coșmar strategic și militar
• Strategiile complexe din zona Balcanilor: România, victimă în planurile rusești

Toți oamenii cu strămoși din afara Africii au un pic de ADN de Neanderthal în ei, aproximativ 2% din genom, în medie. Dar oamenii cu ascendență din Asia de Est au cu între 8% și 24% mai multe gene de Neanderthal decât oamenii de origine europeană. Este un pic paradoxal, deoarece dovezile fosile sugerează că neanderthalienii au trăit în Europa. Atunci de ce au asiaticii de est mai multe dintre aceste gene astăzi?

Europenii au mai puțin ADN neanderthalian decât se credea

Acum, un nou studiu propune o soluție la această enigmă: în timp ce un val de migrație umană din Africa înainte de cel puțin 40.000 de ani în urmă a adus Homo sapiens, care erau vânători-culegători, în contact cu verii lor Homo neanderthalensis și a dus la încrucișări, un val ulterior de migrare a H. sapiens cu aproximativ 10.000 de ani în urmă a diluat genele de Neanderthal doar în Europa.

Aceasta a fost mișcarea fermierilor cu descendență minimă de Neanderthal din ceea ce este astăzi Orientul Mijlociu și sud-vestul Asiei în Europa. Acești fermieri timpurii s-au amestecat cu vânători-culegători locali, aducând în regiune un genom mai asemănător cu H. sapiens. Homo sapiens care s-au stabilit în Asia de Est cu aproximativ 60.000 până la 70.000 de ani în urmă nu au suferit această diluare de la nou-veniți, scrie Live Science.

„Ceea ce propunem este o explicație simplă. Este doar migrație”, a declarat autorul principal al studiului, Claudio Quilodrán, cercetător postdoctoral în ecologie și evoluție la Universitatea din Oxford (Anglia).

Genomul omului de Neanderthal

De când genomul de Neanderthal a fost secvențiat pentru prima dată, în urmă cu 13 ani, au existat întrebări cu privire la amestecul de gene umane moderne și de Neanderthal, a spus John Hawks, paleoantropolog la Universitatea din Wisconsin-Madison (SUA), care nu a fost implicat în studiu.

Cercetările sugerează că deținerea genelor de Neanderthal nu a dus la niciun avantaj sau dezavantaj major de supraviețuire pentru oameni, așa că selecția naturală nu este probabil motivul pentru care unele populații poartă mai multe dintre aceste gene decât alte populații, a spus Hawks. Oamenii au sugerat că poate asiaticii de est s-au întâlnit și s-au amestecat cu populații suplimentare de Neanderthal în părți necunoscute, cum ar fi India sau Iran, dar aceasta este doar speculație.

„Acest scenariu spune că nu este necesar. Putem explica această diferență pe baza unei singure extinderi”, a spus Hawks.

De ce europenii au mai puțin ADN de Neanderthal?

Pentru a urmări istoria relațiilor dintre om și neanderthalieni, Quilodrán și colegii săi s-au uitat la 4.464 de genomuri de Homo sapiens secvenționate anterior, care datează de acum 40.000 de ani și până astăzi, examinând proporția ADN-ului de Neanderthal în raport cu latitudinea, longitudinea, timpul și regiunea.

Cercetătorii au descoperit că de la început, proporția de ADN de Neanderthal la oamenii moderni din punct de vedere anatomic a fost mai mare în Europa decât în Asia, potrivindu-se cu ceea ce s-ar fi așteptat dacă Homo sapiens ar fi radiat din Africa și s-ar fi întâlnit cu verii lor în Orientul Apropiat și Europa. Reducerea genelor de Neanderthal la oamenii europeni a venit mai târziu.

Deosebit de puternică a fost diferența dintre vânătorii-culegători europeni și fermierii neolitici care au venit să se stabilească în Europa cu aproximativ 10.000 de ani în urmă. Vânătorii-culegători aveau o proporție mai mare de gene neanderthaliene decât fermierii neolitici, ceea ce sugerează că acest val de nou veniți a diluat strămoșii neanderthalieni în Europa. Asia de Est nu a văzut un aflux similar, ei erau fermieri la origine, a spus Hawks, așa că genetica din Asia de Est nu a fost diluată în același mod.

Cercetătorii și-au publicat concluziile în revista Science Advances.

Complexități suplimentare

„Ceea ce este atât de fascinant la acest articol este că ia în considerare o cantitate enormă de dovezi ADN antice care există acum”, a spus Richard Potts, paleoantropolog și director al Programului Origini Umane la Muzeul Național de Istorie Naturală al Smithsonian din Washington. D.C. (SUA), care nu a fost implicat în cercetare.

Întâlnirile dintre neanderthalieni și oamenii moderni au avut loc chiar mai devreme de acum 40.000 de ani, a spus Potts. La mijlocul lunii octombrie, un grup de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania (SUA) a raportat în jurnalul Current Biology că, cu mult înainte de acum 75.000 de ani, un grup de oameni moderni s-a întâlnit cu oamenii de Neanderthal în Europa, s-a încrucișat cu ei, apoi s-a stins, lăsându-și genele în 6% din genomul omului de Neanderthal.

„Este un sistem foarte fluid. Această lucrare specială nu a trebuit să ia în considerare așa ceva, dar va fi cu adevărat interesant odată ce se va lua în considerare această complexitate suplimentară”, a spus Potts.

Vă recomandăm să citiți și:

O fosilă de trilobit, găsită într-o stare atât de bună încât ultimul prânz este vizibil la interior

Un templu și un sanctuar aflate sub apele Nilului, pline de comori

Originea sifilisului în Europa ar putea fi cu totul alta

Penele de dinozaur fosilizate dezvăluie proteine conservate de milioane de ani