Oasele antice dezvăluie primul război la scară largă din Europa

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii au analizat oasele de la 338 de indivizi și au descoperit că mulți dintre ei aveau răni cauzate de săgeți și alte arme folosite în primul război la scară largă din Europa.

Un nou studiu a dezvăluit că sute de oameni îngropați într-o groapă comună din nordul Spaniei ar fi fost victime în primul război la scară largă din Europa, care a avut loc acum 5.000 de ani.

• Previziunea ambasadorului austro-ungar: România va intra în război împotriva Imperiului
• Mumia uimitoare a unei maimuțe din Argentina dezvăluie un ritual bizar

Cercetătorii au analizat oasele a 338 de indivizi și au descoperit că mulți dintre ei aveau răni cauzate de săgeți și alte arme. Descoperirile sugerează că conflictul a durat câteva luni și a implicat grupuri mari de luptători, contestând ipoteza anterioară conform căreia societățile timpurii s-au angajat doar în raiduri la scară mică.

Au fost descoperite victime din primul război la scară largă din Europa

Studiul, publicat în revista Scientific Reports, a fost realizat de Teresa Fernández-Crespo și colegii de la Universitatea din Țara Bascilor (Spania) și de la alte instituții. Cercetătorii au examinat rămășițele scheletice dintr-un singur loc de înmormântare dintr-o peșteră de mică adâncime din regiunea Rioja Alavesa, care datează de acum 5.400 și 5.000 de ani. Această perioadă corespunde Neoliticului Târziu, când comunitățile agricole s-au extins în toată Europa.

Cercetătorii au descoperit că 23,1% dintre indivizi aveau leziuni ale scheletului, iar 10,1% aveau leziuni nevindecate, ceea ce indică faptul că au murit la scurt timp după ce au fost răniți. Aceste rate sunt mult mai mari decât cele estimate pentru Neolitic (7–17%, respectiv 2–5%).

De asemenea, s-a descoperit că majoritatea rănilor (74,1% dintre cei nevindecați și 70,0% dintre cei vindecați) au afectat bărbați adolescenți sau adulți, ceea ce sugerează că aceștia au fost mai expuși la violență decât femeile. Această diferență de gen nu este observată în alte situri europene cu fatalități în masă din Neolitic, unde ambele sexe au fost afectate în mod egal de violență.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, 52 de vârfuri de săgeți de silex în același loc, probabil folosite ca proiectile. Cercetările anterioare au arătat că 36 dintre aceste vârfuri de săgeți aveau daune minore asociate cu lovirea unei ținte. Cercetătorii susțin că numărul mare de răni de săgeți și vârfurile de săgeți deteriorate indică faptul că mulți dintre indivizii de la locul de înmormântare au fost implicați într-un conflict care a implicat arme de distanță și grupuri mari de combatanți, scrie Interesting Engineering.

Care a fost cauza războiului?

Motivele conflictului sunt necunoscute, dar cercetătorii speculează că factorii culturali sau economici, cum ar fi competiția pentru resurse sau terenuri sau tensiunea dintre diferite grupuri regionale, ar fi putut să-l fi declanșat. Studiul oferă noi perspective asupra naturii și amplorii violenței în Europa preistorică și arată că războiul nu era exclusiv pentru societăți mai complexe.

Într-un studiu similar, s-a dezvăluit că ascensiunea primelor orașe și state din Orientul Mijlociu antic și Mesopotamia a fost un punct de cotitură în istoria omenirii. Totuși, acest lucru a venit și cu un cost: o creștere a violenței în rândul oamenilor.

Un nou studiu publicat în Nature Human Behavior dezvăluie modul în care cercetătorii au examinat mii de schelete din regiune și au găsit dovezi ale traumei osoase cauzate de omor. Studiul sugerează că violența interpersonală a atins apogeul între anii 4.500 și 3.300 î.Hr., când oamenii treceau prin schimbări sociale și economice semnificative, cum ar fi tranziția de la vânătoare și cules la agricultură și așezare. Studiul arată, de asemenea, că violența a scăzut pe măsură ce legile, comerțul și cultura s-au dezvoltat.

Vă recomandăm să citiți și:

Penele de dinozaur fosilizate dezvăluie proteine conservate de milioane de ani

Rutele comerciale ale vikingilor, dezvăluite într-un nou studiu

Fosila unui păianjen gigantic de acum 16 milioane de ani, găsită în Australia

Mormântul fondatorului Dinastiei Zhou de Nord a fost descoperit