De ce sărbătorim Ziua Națională a României pe 1 decembrie?

Începând cu anul 1990, Ziua Națională a României a început să fie sărbătorită în data de 1 decembrie. Totuși, legea dată în acest sens nu include și motivele alegerii acestei zi din calendar. 

În urma unirii Transilvaniei cu România, ziua de 1 Decembrie a devenit zi de sărbătoare națională, fiind celebrată mai ales în Transilvania, însă nu s-a numărat printre sărbătorile naționale oficiale. Tocmai de aceea, pentru o perioadă îndelungată de timp, ziua de 1 Decembrie a căzut în uitare.

• Finlanda sub asediu și temerile României lui Carol al II-lea
• Masacrul din Cușma: capriciile de vânător ale lui Ceaușescu

În 1990, după Revoluția din 1989, Parlamentul dominat de Frontul Salvării Naționale (FSN) a refuzat propunerea făcută de Opoziție ca data de 16 decembrie să fie aleasă drept sărbătoarea națională a țării.

Un moment important din istoria românilor

Astfel, în contextul conflictelor de la Târgu Mureș din martie 1990 și a Mineriadei din iunie 1990, Parlamentul a adoptat legea nr. 10 din 1990, la data de 31 iulie, prin care era abrogată Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 August drept sărbătoare națională.

Apoi, ziua de 1 decembrie a fost proclamată drept sărbătoare națională. Totuși, legea din 1990 nu cuprinde motivele sau semnificațiile pentru alegerea zilei de 1 Decembrie drept Ziua Națională a României.

Fără să fie într-un mod explicit, alegerea zilei de 1 Decembrie a făcut referire la un moment important din istoria românilor, atunci când Marea Adunare de la Alba Iulia a decis unirea Transilvaniei cu România în 1918. Astfel, la 1 decembrie 1918, s-a decis în unanimitate asupra unirii Transilvaniei, Crișanei și a Maramureșului cu România, dar și asupra menținerii unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naționalități și religii.

Ce a spus istoricul și filosoful Neagu Djuvara despre 1 Decembrie?

Prima sărbătoare națională de 1 Decembrie, pentru care festivitățile centrale s-au desfășurat în 1990 la Alba Iulia, nu a fost lipsită de tensiuni politice. Discursul susținut la acea vreme de Corneliu Coposu, liderul obiectivei anticomuniste, a fost întrerupt în mai multe rânduri din cauza huiduielilor din mulțime.

În 2011, istoricul și filosoful Neagu Djuvara a declarat că alegerea zilei de 1 Decembrie drept Ziua Națională a României a fost o decizie conjuncturală, adăugând că la data de 1 decembrie 1918 a avut loc doar unirea Transilvaniei și a Banatului cu România, în timp ce restul provinciilor istorice, precum Basarabia și Bucovina, s-au unit la date diferite.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cercetătorii, alarmați după ce au testat caviarul și icrele vândute în România, Bulgaria, Serbia și Ucraina

Ce spun investitorii străini despre mediul economic din România?

Tot mai multe divorțuri în România. Din ce motive se despart cel mai des românii?

Topul chiriilor în România: Județele din fruntea listei