Noi analize ADN „sfidează” arheologii! Victimele de la Pompeii nu sunt cine s-a crezut până acum

O analiză ADN antică a victimelor de la Pompeii care au murit în erupția vulcanului Vezuviu relevă unele relații neobișnuite.

ADN-ul antic prelevat de la victimele din Pompeii ale erupției vulcanului Vezuviu de acum aproape 2.000 de ani relevă faptul că relațiile dintre unii oameni nu erau ceea ce s-a crezut până acum, potrivit unui nou studiu.

• O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa…
• Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean

De exemplu, un adult care purta o brățară de aur și ținea un copil în poală a fost considerat mult timp o mamă alături de copilul ei. Dar o nouă analiză ADN a arătat că, în realitate, perechea era „un bărbat adult și un copil neînrudit”, a declarat unul dintre autorii studiului, David Reich, profesor de genetică la Școala Medicală Harvard (SUA).

Într-un alt exemplu, doi indivizi care au murit îmbrățișați și despre care „se credea că sunt surori sau mamă și fiică” s-au dovedit a include cel puțin un bărbat genetic”, a spus Reich, potrivit LiveScience.

„Aceste descoperiri sfidează ipotezele tradiționale de gen și familiale”.

Relații neobișnuite între victimele de la Pompeii

În cadrul studiului, publicat în revista Current Biology, Reich și o echipă internațională de cercetători au analizat genetica a cinci persoane care au murit în timpul erupției din anul 79 d.Hr. care a ucis aproximativ 2 000 de persoane.

Atunci când Vezuviu a erupt, a acoperit zona înconjurătoare cu un strat mortal de cenușă vulcanică, piatră ponce și flux piroclastic, îngropând oameni de vii și păstrând formele multor corpuri sub straturile calcaroase de cenușă.

Rămășițele orașului au fost redescoperite abia în anii 1700. În secolul următor, arheologul Giuseppe Fiorelli și-a perfecționat tehnica ipsosului, prin care umplea găurile de formă umană lăsate după descompunerea cadavrelor pentru a crea mulaje ale victimelor.

Mulajele au permis cercetătorilor să studieze victimele în ultimele lor clipe și să formuleze ipoteze cu privire la identitatea lor pe baza unor detalii precum locurile, pozițiile și îmbrăcămintea.

Cu toate acestea, problema acestei abordări a fost că interpretările lor au fost influențate de presupuneri din zilele noastre – de exemplu, că cele patru persoane din casa cu brățara de aur, care includeau adultul care ținea copilul în brațe, erau doi părinți cu copiii lor, când, în realitate, niciunul dintre ei nu era înrudit genetic, au scris cercetătorii în studiu.

Un strat mortal de cenușă vulcanică

Pentru cercetarea lor, echipa a analizat 14 mulaje și a extras ADN din rămășițe scheletice fragmentate din cinci dintre ele. Analizând acest material genetic, oamenii de știință au determinat relațiile genetice, sexul și ascendența indivizilor. Echipa a concluzionat că victimele aveau un „fond genomic divers”, descinzând în principal din imigranți recenți din estul Mediteranei, confirmând realitatea multietnică a Imperiului Roman.

„Descoperirile noastre au implicații semnificative pentru interpretarea datelor arheologice și pentru înțelegerea societăților antice”, a declarat Alissa Mittnik, coautor al studiului, arheogenetician la Harvard Medical School și la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Germania.

„Rezultatele subliniază importanța integrării datelor genetice cu informațiile arheologice și istorice pentru a evita interpretările eronate bazate pe ipoteze moderne”.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Arheologii au găsit o locuință cu fresce mitologice în vechiul oraș Pompeii

Ce arată Băile Suburbane din Pompeii despre obiceiurile sexuale ale romanilor?

Arheologii au descoperit graffiti printre ruinele de la Pompeii

Un vulcan mai puțin cunoscut ar putea crea „un nou Pompeii”