Aur și jad pentru viața de apoi: cum erau înhumați regii dinastiei Han

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Fascinația pentru viața de dincolo de moarte are rădăcini în tradițiile dinastiei Han (206 î.e.n. – 220 e.n.), una dintre cele mai prospere și influente perioade din istoria Chinei, o perioadă marcată de avansuri în artă, știință și comerț. Printre cele mai remarcabile manifestări ale acestor tradiții se numără utilizarea costumelor funerare confecționate din jad – vestimentații ceremoniale menite să conserve corpul și să asigure un drum sigur către nemurire.

Dar de ce tocmai jadul? Această piatră semiprețioasă, compusă din silicat natural de aluminiu, calciu și magneziu, cu nuanțe ce variază de la alb-verzui la verde închis, era încărcată de semnificații sacre. Rezistența sa îl făcea ideal pentru eternitate și, mai mult, în ochii chinezilor antici, jadul având inclusiv proprietăți supranaturale – putea opri putrezirea trupului și păstra intact sufletul. Conform credințelor chinezești antice, notează National Geographic, omul avea două suflete: hun (sufletul spiritual, care călătorea în lumea de dincolo) și po (sufletul material, rămas legat de trup). Costumul de jad avea un rol esențial – proteja po-ul și corpul de descompunere, asigurând reunirea celor două suflete în viața de apoi.

Costumele erau compuse din sute sau chiar mii de plăci subțiri de jad, tăiate și șlefuite cu precizie, unite prin fire de metale sau materiale prețioase. Aurul era rezervat împăraților, argintul prinților, cuprul și mătasea nobililor de rang inferior. Un ansamblu complet includea piese care acopereau capul, măști faciale, plăci pentru trunchi și membre, precum și obiecte care sigilau ochii, nasul, gura și orificiile corpului, pentru a proteja integritatea corporală.

Un costum remarcabil este cel al prințesei Dou Wan, alcătuit din peste 2 160 de plăci de jad cusute cu fir de aur, descoperit în 1968 în Mancheng – un județ din provincia chineză Hebei, cunoscut pentru mormintele regale din perioada Han. La fel de impresionant, costumul soțului ei, Liu Sheng, avea peste 2 500 de plăci de jad, fiecare ajustată cu grijă pentru a urmări contururile corpului.

Descoperirea de la Mancheng

Până la mijlocul secolului XX, existența acestor costume era cunoscută doar din texte istorice, însă nu fusese confirmată arheologic. Totul s-a schimbat în 1968, atunci când soldații chinezi au descoperit întâmplător două morminte intacte, săpate în masivul Lingshan, la circa 200 km sud de Beijing. Mormintele, aparținând lui Liu Sheng, prinț de Zhongshan, și soției sale Dou Wan, erau adevărate complexe subterane, cu camere boltite, coridoare și uși masive din piatră.

Interiorul adăpostea mii de obiecte funerare, inclusiv vase din bronz, piese ornamentale din lemn lăcuit, arme, unelte, ceramică, statuete, bijuterii și, desigur, cele două costume de jad. Faptul că mormintele nu fuseseră jefuite timp de peste două milenii a permis o conservare excepțională a artefactelor, oferind cercetătorilor o imagine rară asupra luxului și credințelor funerare ale elitei Han.

Descoperirea a avut loc în plină Revoluție Culturală a lui Mao, scrie National Geographic, o campanie de violență împotriva așa-numitelor „elemente burgheze”, care adesea ducea la uciderea și umilirea publică a personalităților din mediul academic și educațional. „În acest climat de teamă și paranoia, majoritatea cercetărilor academice au fost întrerupte, dar lucrările arheologice de urgență au fost autorizate să continue. Institutul de Arheologie din Beijing a intervenit imediat, formând o echipă pentru a începe investigațiile. Curând, s-a stabilit că mormântul era într-adevăr o cameră funerară antică. Entuziasmul a crescut când au descoperit un al doilea mormânt la mică distanță de primul.”

Ierarhie și reguli stricte

În Cartea Hanului de mai târziu (Hou Han Shu), o cronică istorică dedicată dinastiei Han de Est, erau stabilite norme precise: fir de aur pentru împărat, argint pentru prinți, cupru pentru nobili de rang mic. Nerespectarea acestor reguli era considerată o insultă la adresa ordinii imperiale. Totuși, descoperirile arheologice au scos la iveală și excepții regionale, cum este cazul regelui Zhao Mo din Nanyue, al cărui costum a fost cusut cu mătase roșie – posibil din motive culturale locale.

Realizarea unui costum de jad necesita ani de muncă și implicarea unor echipe de artizani de elită. Fiecare piesă era atent șlefuită și perforată pentru a fi cusută, iar precizia execuției reflecta statutul celui înhumat. În cultura Han, un astfel de costum nu era doar o podoabă funerară, ci o „armură a nemuririi”, concepută, așa cum am menționat deja, să protejeze corpul și să asigure continuitatea existenței.

Tehnică, simbol și putere

Complexele funerare erau proiectate să fie sigure și greu accesibile: camerele erau săpate adânc în stâncă, iar intrările blocate cu ziduri masive și sigilii metalice, pentru a împiedica accesul hoților de morminte.

Descoperirile de la Mancheng și din alte morminte Han au avut un impact major asupra studiului practicilor funerare din Asia de Est, confirmand, cu dovezi materiale, ceea ce până atunci era doar menționat în cronicile imperiale: faptul că înmormântarea în costume de jad era un privilegiu rezervat strict elitei și că acest material era considerat un mediator între lumea celor vii și cea a spiritelor.

Aceste artefacte au oferit indicii valoroase despre schimburile culturale și economice din epocă. Proveniența jadului folosit – adesea extras din zone îndepărtate, precum actualul Xinjiang – demonstrează existența unor rețele comerciale extinse, precursoare ale Drumului Mătăsii. Mai mult, tehnicile de tăiere, șlefuire și perforare a plăcilor au inspirat cercetări comparative cu obiecte funerare din Coreea și Japonia, unde, în perioade ulterioare, au apărut forme proprii de înmormântare cu elemente de protecție simbolică a corpului.

Astăzi, cercetătorii consideră că aceste descoperiri rescriu istoria funerară a Chinei antice, contribuind la înțelegerea unei moșteniri culturale comune în Asia de Est, în care credințele despre moarte și viața de apoi se împletesc cu expresia artistică și prestigiul social.

Surse:

https://www.nationalgeographic.com/history/article/china-han-dynasty-jade-tombs

https://www.theguardian.com/culture/2012/may/03/han-dynasty-immortality-suits-show

https://www.metmuseum.org/art/collection/search/696308

Vă mai recomandăm să citiți și:

Mormântul fondatorului Dinastiei Zhou de Nord a fost descoperit

Prăbușirea dinastiei Qing, o lecție de istorie ce s-ar putea repeta mai curând decât am crede

Familia Rothschild, cea mai proeminentă dinastie europeană de bancheri

Mormântul unuia dintre ultimii împărați ai dinastiei Han, descoperit de arheologi cu ajutorul unei inscripții