Cercetătorii de la Universitatea din Barcelona au identificat cea mai veche piesă cunoscută realizată din fildeș de hipopotam în Peninsula Iberică.
Găsit la situl Bòbila Madurell, lângă Barcelona – una dintre cele mai importante așezări preistorice din Europa – obiectul sculptat din fildeș de hipopotam datează din al doilea sfert al mileniului al III-lea î.Hr.
Studiul, publicat în Journal of Archaeological Science: Reports, a reexaminat artefactul aflat în muzeu cu ajutorul unor tehnici avansate pentru a înțelege mai bine funcția sa.
Fildeșul de hipopotam nu provine din zonă, ceea ce înseamnă că a parcurs o distanță impresionantă până să ajungă în Spania, probabil din Valea Nilului sau din Africa subsahariană, potrivit Phys.org. Alături de alte materiale exotice, precum chihlimbarul baltic sau silexul importat, acest obiect dezvăluie amploarea rețelelor comerciale preistorice din vestul Mediteranei.
Artefactul de la Bòbila Madurell se afla în colecția Muzeului de Istorie din Sabadell, iar cercetătorii de la Seminarul de Studii și Cercetări Preistorice (SERP) al Universității din Barcelona au decis să îl reanalizeze, scrie InterestingEngineering.
Folosind spectrometria în infraroșu cu transformata Fourier (FTIR), analiza microscopică și traceologia, echipa a identificat faptul că obiectul a fost sculptat din incisivul inferior al unui hipopotam. Are puțin peste 10 cm lungime și 1,3 cm lățime.
Obiectul nu este o descoperire recentă – el a fost documentat pentru prima dată în 1977, într-o locuință semi-subterană din Bòbila Madurell. Așezarea, care se întinde pe circa 28 de hectare, datează din Neolitic și Epoca Cuprului și este unul dintre cele mai importante situri arheologice din Europa. Teritoriul era ocupat de cultura Véraza, prezentă între 3600 și 2100 î.Hr. din sudul Franței până în nord-estul Iberiei.
Deoarece obiectul seamănă cu o unealtă și a fost găsit împreună cu fusuri ceramice, cercetătorii au luat în considerare ipoteza că ar fi putut fi folosit la țesut, ca instrument de bătut, mai degrabă decât ca piesă decorativă sau ritualică. Totuși, alte interpretări nu sunt excluse.
Analizele detaliate au arătat urme de uzură și reziduuri de pigment roșu compus din oxihidroxizi de fier amestecați cu grăsime sau sânge animal. Aceste detalii sugerează că obiectul a fost finisat cu mare grijă, ceea ce indică o valoare simbolică sau practică deosebită.
Deși ipoteza ritualică rămâne în discuție, contextul descoperirii ar putea indica mai degrabă o utilizare practică în producția textilă.
Prezența fildeșului de hipopotam în Peninsula Iberică arată că rețelele de schimb se extindeau mult dincolo de Mediterana occidentală. În timp ce fildeșul de elefant african și asiatic ajungea în sudul Iberiei prin rutele nord-africane, fildeșul de hipopotam era mai rar și, conform studiului, ar fi putut circula prin rețelele maritime din nordul Mediteranei.
Potrivit Phys.org, descoperirea contrazice ipotezele anterioare privind limitele comerțului din Epoca Cuprului și oferă o nouă perspectivă asupra societății iberice preistorice. Studiul subliniază importanța reexaminării colecțiilor muzeale cu tehnologiile moderne, care pot scoate la iveală detalii despre o lume preistorică deja „globalizată”.
În concluzie, artefactul de la Bòbila Madurell reprezintă o dovadă tangibilă a conectivității, sofisticării tehnologice și complexității culturale a comunităților din nord-estul Iberiei.
Marea Britanie interzice importurile de fildeș
Un fildeș de 500.000 de ani, descoperit în Israel, elucidează un vechi mister
Un fildeș de mamut vechi de 100.000 de ani a fost descoperit pe coasta Californiei