Oamenii de știință încă încearcă să înțeleagă de ce ADN-ul nostru de Neanderthal nu a fost eliminat complet de selecția naturală.
În urmă cu aproximativ 40.000 de ani, strămoșii noștri antici s-au încrucișat cu neanderthalienii, preluând o parte din ADN-ul acestora. De atunci, mare parte din acest material genetic a fost eliminat din genomul nostru prin selecție naturală, deși cercetări noi arată că ADN-ul de Neanderthal are încă un impact asupra structurii creierului nostru, contribuind în același timp la tulburări psihiatrice precum schizofrenia și depresia.
Creierele neanderthalienilor nu erau identice cu ale noastre, lipsindu-le forma globulară care definește capul speciei Homo sapiens. Prin urmare, cercetătorii suspectează că multe dintre genele moștenite de la verii noștri dispăruți au avut probabil efecte dăunătoare asupra dezvoltării noastre neurologice și au fost, în consecință, eliminate de-a lungul timpului.
În ciuda acestui fapt, aproximativ două procente din genomul populațiilor actuale non-africane continuă să fie alcătuit din ADN de Neanderthal, ceea ce indică faptul că nu tot acest material genetic a fost eliminat.
Pentru a afla cum ne afectează acest lucru creierul, cercetătorii au analizat scanări cerebrale de la aproximativ 40.000 de persoane din Marea Britanie, corelând sute de trăsături neurologice diferite cu variante genetice derivate de la neanderthalieni.
Deși rezultatele urmează să fie evaluate de experți, autorii studiului evidențiază 28 de poziții separate în genom unde ADN-ul de Neanderthal pare să ne modifice dezvoltarea neurologică.
Cea mai semnificativă dintre acestea vizează o genă de pe cromozomul 14, numită DAAM1, care prezintă variante de Neanderthal ce modelează 39 de trăsături morfologice diferite în cadrul cortexului occipital și parietal.
ADN-ul de Neanderthal în această poziție a genomului are, de asemenea, un efect protector împotriva schizofreniei, indicând modul în care o parte din materialul genetic preluat aduce, de fapt, beneficii sănătății noastre mintale.
Pe de altă parte, variantele de Neanderthal legate de o genă de pe cromozomul 4, numită PRDM5, par să contribuie la subțierea cortexului frontoparietal și cresc susceptibilitatea noastră la depresie severă, dependență și tulburări de personalitate.
O altă genă, numită LC13A3, prezintă, de asemenea, variante de Neanderthal care pot interfera cu structura substanței albe, ducând posibil la o afecțiune numită leucoencefalopatie și declanșând „crize neurologice episodice”.
În ansamblu, autorii studiului afirmă că descoperirile lor susțin un model în care majoritatea variantelor de Neanderthal care afectează morfologia creierului au fost dăunătoare pentru oamenii moderni, scrie IFLScience.
Cu toate acestea, unele dintre aceste variante par să fi scăpat de influența de purificare a selecției naturale și, prin urmare, continuă să modeleze organizarea corticală și conectivitatea în moduri subtile, dar semnificative din punct de vedere biologic, cu consecințe asupra condițiilor neuropsihiatrice precum schizofrenia și depresia.
Descoperire surprinzătoare despre neanderthalieni! Ce au dezvăluit două studii?
Materialul-minune folosit de neanderthalieni la orice, inclusiv ca antibiotic
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce s-a întâmplat după ce oamenii de știință au introdus gene de Neanderthal și Denisovan la șoareci?