De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne? O nouă analiză a craniilor unor animale cu coarne, descoperite în Peștera Des-Cubierta, din Spania, adâncește misterul legat de momentul și motivul pentru care neanderthalienii le-au depus acolo.
Potrivit mai multor tipuri de dovezi, craniile nu au fost așezate simultan, ci ar fi fost transportate în mod repetat într-o galerie îngustă a peșterii, pe parcursul unei perioade îndelungate din Paleoliticul Mijlociu târziu, cu între aproximativ 70.000 și 50.000 de ani în urmă.
Săpăturile au început în 2009, iar unul dintre straturile de rocă le-a atras atenția arheologilor printr-un număr mare de unelte din cultura musteriană, asociată în principal cu neanderthalienii din Europa. Însă nu doar uneltele erau remarcabile, ci și acumularea neobișnuită de resturi de animale, dominate aproape exclusiv de cranii.
Cercetătorii au inventariat partea superioară a craniilor aparținând a cel puțin 35 de animale: 28 de bovine, cinci cerbi și doi rinoceri. Majoritatea celorlalte părți ale scheletului (mandibule, membre sau chiar oase zigomatice) lipsesc. O acumulare deliberată de cranii de mari erbivore este extrem de rară în registrul arheologic.
O echipă condusă de arheologul Lucía Villaescusa, de la Universidad de Alcalá (Spania), a încercat să afle dacă structura sitului oferă indicii despre modul în care au fost depuse aceste cranii.
Specialiștii au analizat distribuția spațială a resturilor geologice și a artefactelor, au reconstituit oasele fragmentate și au evaluat gradul lor de conservare. Rezultatele arată că, inițial, o prăbușire de roci a format un con de resturi în galerie. Abia după acest eveniment neanderthalienii au început să aducă și să depună craniile, în etape distincte de activitate.
Intervalul exact al acestor episoade rămâne neclar, însă separarea depunerilor arată că nu a fost un gest singular. A fost o practică repetată, desfășurată în timp.
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne? La fel ca în multe alte cazuri legate de comportamentele oamenilor preistorici și ale neanderthalienilor, este posibil să nu aflăm niciodată motivul exact. Totuși, repetiția și caracterul organizat al acestor depuneri sugerează o practică structurată, poate chiar cu o semnificație simbolică, oferind o perspectivă rară asupra vieții culturale a rudelor noastre dispărute.
„Integrarea datelor geologice, spațiale și tafonomice demonstrează că acumularea craniilor de mari erbivore nu a fost un eveniment singular de depunere, ci rezultatul unor episoade repetate, integrate într-un proces de utilizare pe termen lung a galeriei. Acest comportament susținut și reiterat evidențiază natura structurată și transmisă a acestei practici, adăugând o piesă importantă la discuția mai amplă privind complexitatea și potențialul simbolic al expresiilor culturale neanderthaliene”, scriu cercetătorii, citați de ScienceAlert.
Descoperirile au fost publicate în revista Archaeological and Anthropological Sciences.
Oamenii de știință scanează mumii pentru a dezvălui secretele vieții din Egiptul Antic
Un accelerator de particule a descifrat o hartă stelară din Grecia Antică, ascunsă într-un manuscris