Un studiu arată că unii neanderthalieni au uitat cum să facă focul

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Au uitat neanderthalienii cum să facă focul? Este posibil ca unele grupuri de neanderthalieni europeni să-și fi pierdut capacitatea de a face focul în perioadele mai reci ale existenței lor.

Au uitat neanderthalienii cum să facă focul? Oricât de contraintuitiv ar părea acest lucru, cercetătorii spun că fenomenul reflectă vulnerabilitatea umanității la „pierderea culturală”, atunci când, la nivel colectiv, uităm cum să facem anumite lucruri.

„Dinamici similare de pierdere culturală sunt bine documentate în registrul istoric, arheologic și etnografic al lui Homo sapiens, inclusiv în cazul unor tehnologii precum betonul, ceramica sau caiacul. Un studiu recent sugerează chiar că dansul însuși a fost pierdut”, explică autorul studiului, Andreu Arinyo i Prats, de la Universitatea Aarhus (Danemarca).

Revenind la neandertalieni, descoperiri recente indică faptul că hominizii preistorici produceau foc prin ciocnire încă de acum 400.000 de ani. Cu toate acestea, cercetătorii au observat ceva ciudat: dovezile utilizării focului în unele situri neanderthaliene cresc în perioadele mai calde, dar scad dramatic în episoadele reci.

Au uitat neanderthalienii cum să facă focul tocmai atunci când aveau mai mare nevoie de el?

Acest tipar surprinzător a fost identificat inițial în situri precum Pech de l’Azé IV, Roc de Marsal și Combe Grenal, din sud-vestul Franței, însă ulterior a fost recunoscut în numeroase alte zone-cheie ale Paleoliticului Mijlociu din Europa. Pentru a explica această tendință aparent irațională, cercetătorii au sugerat că anumite grupuri de neanderthalieni nu știau să producă focul de la zero și depindeau de incendiile naturale pentru a obține jarul necesar focurilor de tabără.

În perioadele calde, fulgerele sunt mai frecvente, declanșând mai multe incendii forestiere. Odată cu răcirea climei, aceste incendii au devenit însă mai rare, ceea ce a dus la ipoteza intens dezbătută că neanderthalienii și-ar fi putut pierde, în timp, cunoștințele legate de folosirea focului, pe măsură ce memoria culturală se estompa.

Pentru a testa această idee, Arinyo i Prats și colegii săi au creat un model informatic care simulează probabilitatea ca un grup de neanderthalieni să își piardă abilitățile de a face focul într-un interval de 1.000 de ani. Rezultatele arată că, pe măsură ce intervalul dintre incendii naturale crește, pierderea acestei capacități devine mai probabilă decât păstrarea ei.

„Se pare, așadar, că putem avea un nivel rezonabil de încredere în concluzia că este mai probabil ca abilitatea de a folosi focul să fie pierdută decât păstrată în condiții similare celor experimentate de grupurile de neanderthalieni europeni în perioadele reci și uscate ale Pleistocenului”, scriu autorii studiului.

„Am încercat să fim atenți în lucrare și să subliniem că datele arheologice și modelul nostru li se aplică direct doar neanderthalienilor din anumite regiuni. Prin urmare, nu excludem posibilitatea ca alte grupuri de neanderthalieni sau alte grupuri de hominizi în alte perioade sau regiuni să fi fost capabile să facă focul, de exemplu folosind tehnici de ciocnire”, precizează Arinyo i Prats.

Cum au supraviețuit neanderthalienii fără foc?

În plus, cercetătorul subliniază că modelul nu se bazează pe presupuse diferențe cognitive dintre neandertalieni și oamenii moderni. Simulările reflectă doar cât de ușor pot fi uitate comportamentele complexe învățate atunci când transmiterea culturală este întreruptă.

„Având în vedere cât de probabil este ca tehnologiile sofisticate să fie pierdute în condițiile simulate, rezultatul surprinzător nu este că astfel de trăsături dispar, ci că ele pot fi păstrate timp de mii de ani. Această conservare pe termen lung indică dinamici sociodemografice și comportamentale complexe în cadrul populațiilor capabile să le susțină”, spune Arinyo i Prats, citat de IFL Science.

În ceea ce îi privește pe neanderthalienii care și-au pierdut priceperea de a face focul exact în cele mai nefavorabile momente, nu este clar ce alte comportamente ar fi putut dezvolta pentru a compensa sau cum au reușit să supraviețuiască. Deși acest aspect depășește scopul studiului, Arinyo i Prats afirmă că „dacă aceste populații au supraviețuit, ele trebuie să fi fost bine adaptate la mediul lor, chiar dacă acele condiții par dure după standardele moderne”.

Studiul a fost publicat în revista Open Research Europe.

Vă recomandăm să citiți și:

O descoperire despre modul în care dinozaurii își creșteau puii schimbă tot ce știam până acum

Terra Amata, situl arheologic care spune povestea primilor ingineri ai Europei

Test de cultură generală. Cine au fost druizii?

Descoperire arheologică fabuloasă: Scoicile care cântau acum 6.000 de ani