Home » Istorie » Neobișnuit: într-un oraș de acum 4.000 de ani inegalitatea scădea pe măsură ce acesta se dezvolta

Neobișnuit: într-un oraș de acum 4.000 de ani inegalitatea scădea pe măsură ce acesta se dezvolta

Neobișnuit: într-un oraș de acum 4.000 de ani inegalitatea scădea pe măsură ce acesta se dezvolta
Foto: Green et al., Antiquity, 2026
Publicat: 21.05.2026

Într-un oraș de acum 4.000 de ani inegalitatea scădea pe măsură ce acesta se dezvolta. De zeci de ani, istoricii au considerat, în general, că dezvoltarea satelor mici în orașe a venit inevitabil la pachet cu o creștere a inegalității. Pe măsură ce societățile deveneau mai complexe, un grup restrâns de lideri, regi și preoți ar fi acaparat bogăția, iar diferența dintre bogați și săraci s-ar fi adâncit.

Într-un oraș de acum 4.000 de ani inegalitatea scădea pe măsură ce acesta se dezvolta. Un nou studiu realizat la University of York (Anglia) analizează orașul antic Mohenjo-daro, cel mai mare centru urban al Civilizației de pe Valea Indului de acum aproximativ 4.000 de ani, și ajunge la o concluzie opusă. Cercetătorii au descoperit că orașul nu doar că era mai egalitar decât alte civilizații contemporane din Mesopotamia sau Grecia, dar a devenit chiar mai egalitar în timp.

Prin analizarea dimensiunilor locuințelor din oraș, echipa condusă de dr. Adam Green a observat că diferența dintre cele mai mari și cele mai mici case s-a redus pe măsură ce orașul a evoluat. În ultimele sale etape, diferențele de avere au ajuns la niveluri similare cu cele ale primelor comunități agricole.

„Datele arată că, pe măsură ce orașul s-a maturizat, diferența dintre cele mai mari și cele mai mici locuințe s-a redus. În fazele târzii, inegalitatea ajunsese la nivelul satelor agricole timpurii”, a explicat Green.

Într-un oraș de acum 4.000 de ani inegalitatea scădea pe măsură ce acesta se dezvolta. Cum a fost posibil?

În timp ce egiptenii construiau piramide pentru regi-zei, iar grecii ridicau palate impresionante la Knossos, oamenii de pe Valea Indului au ales o direcție diferită. În loc de morminte luxoase sau temple grandioase, Mohenjo-daro a fost construit în jurul unui sistem urban organizat, cu drenaje sofisticate și străzi planificate.

Resursele nu erau concentrate în mâinile unei elite, ci erau distribuite relativ uniform între locuitori. Acest lucru este vizibil și în distribuția sigiliilor, obiecte folosite în comerț și administrare, care au fost găsite mai ales în locuințe obișnuite, nu în clădiri oficiale sau palate.

În locul unui conducător unic care să controleze resursele, orașul pare să fi funcționat pe baza cooperării și a accesului relativ egal la bunuri și infrastructură. Investițiile în lucruri practice, precum sistemele de canalizare și întreținerea străzilor, indică o organizare colectivă orientată spre binele public. De asemenea, folosirea unui sistem standardizat de greutăți și măsuri sugerează un comerț echitabil la nivelul întregii regiuni.,

Este inegalitatea cu adevărat o consecință a dezvoltării economice?

Studiul contestă ideea modernă că inegalitatea crescută este o consecință inevitabilă a dezvoltării economice. Potrivit cercetătorilor, Mohenjo-daro demonstrează că o societate poate fi în același timp avansată tehnologic, productivă și relativ egalitară.

„Mohenjo-daro este adesea cunoscut pentru ceea ce nu are: palate regale, morminte pline de aur sau statui ale conducătorilor. Dar ceea ce are este mult mai important. În perioadele cu cea mai mică inegalitate, productivitatea pare să crească. Acest lucru contrazice ideea că prosperitatea necesită concentrarea puterii în mâinile câtorva”, a spus Green, citat de Phys.org.

El a adăugat că această civilizație arată că un oraș poate fi inovator și eficient la scară mare, fără a concentra resursele și decizia în mâinile unei elite restrânse, iar acest model ar fi putut chiar contribui la menținerea prosperității pe termen lung.

Studiul a fost publicat în revista Antiquity.

Vă recomandăm să citiți și:

Fosila „celei mai bătrâne caracatițe” nu este deloc o caracatiță, dezvăluie scanările

În urmă cu peste două secole era descoperită, din greşeală, una dintre cele mai mari comori arheologice ale lumii

Dinții copiilor antici dezvăluie o boală extrem de gravă de acum 4.000 de ani

Un sit fosilifer din China dezvăluie o multitudine de creaturi complexe care au trăit înainte de explozia cambriană

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Industria tehnologică ascunde pericolele Inteligenței Artificiale, acuză Bill Gates
Industria tehnologică ascunde pericolele Inteligenței Artificiale, acuză Bill Gates
110 ani de la intrarea României în Primul Război Mondial şi un mesaj emoţionant: „Ajutaţi România!”
110 ani de la intrarea României în Primul Război Mondial şi un mesaj emoţionant: „Ajutaţi România!”
Elon Musk a primit una dintre cele mai înalte distincții de stat ale Ucrainei
Elon Musk a primit una dintre cele mai înalte distincții de stat ale Ucrainei
Oceanele Pământului au atins temperaturi record în luna august
Oceanele Pământului au atins temperaturi record în luna august
Bill Gates vrea locuri de muncă „rezervate pentru oameni”
Bill Gates vrea locuri de muncă „rezervate pentru oameni”
Rusia se pregătește să intensifice atacurile asupra Ucrainei
Rusia se pregătește să intensifice atacurile asupra Ucrainei
De ce ne atrag oamenii indisponibili? Cum putem schimba tiparul, potrivit științei
De ce ne atrag oamenii indisponibili? Cum putem schimba tiparul, potrivit științei
Erupția Vezuviului ar fi avut loc în august. Atunci de ce victimele din Pompeii purtau haine groase de lână?
Erupția Vezuviului ar fi avut loc în august. Atunci de ce victimele din Pompeii purtau haine groase de lână?
De ce oamenii care înșală ajung să se mintă și pe ei înșiși? Ce spune psihologia despre justificarea infidelității
De ce oamenii care înșală ajung să se mintă și pe ei înșiși? Ce spune psihologia despre justificarea infidelității
Ce este „rage bait” și de ce Internetul pare plin de oameni care încearcă să ne enerveze
Ce este „rage bait” și de ce Internetul pare plin de oameni care încearcă să ne enerveze
Ce spun cercetările despre alegerea unei școli — și de ce majoritatea criteriilor pe care le folosim contează mai puțin decât credem (P)
Ce spun cercetările despre alegerea unei școli — și de ce majoritatea criteriilor pe care le folosim contează mai puțin ...
Cine a supraviețuit erupției Vezuviului? Urmele lăsate de oamenii care au fugit din Pompeii
Cine a supraviețuit erupției Vezuviului? Urmele lăsate de oamenii care au fugit din Pompeii
De ce noul film al lui Christopher Nolan a stârnit controverse, deși a devenit unul dintre cele mai mari succese ale anului
De ce noul film al lui Christopher Nolan a stârnit controverse, deși a devenit unul dintre cele mai mari succese ale anului
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr
Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră
Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră