ADN uman antic a fost recuperat din arta rupestră pentru prima dată. „Ne-am entuziasmat foarte tare!”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Picturile rupestre din peșterile Europei, care înfățișează mamuți, lei de peșteră și zimbri, ascund de mii de ani identitatea autorilor lor. Acum, cercetătorii au făcut un pas important spre rezolvarea acestui mister, reușind pentru prima dată să extragă ADN uman antic din apropierea unor astfel de opere.

Oamenii de știință au analizat pigmenții și pereții din 11 peșteri din Portugalia și Spania, în cadrul unui proiect care urmărea inițial datarea picturilor și identificarea compoziției chimice a culorilor folosite. Analiza genetică era doar un obiectiv secundar.

„A fost un bonus. Mult timp toate probele au fost negative, dar înainte de una dintre ultimele deplasări am găsit ADN uman antic într-un eșantion de pigment și ne-am entuziasmat foarte tare”, a spus Alba Bossoms Mesa, autoarea principală a studiului.

ADN uman antic a fost recuperat din arta rupestră pentru prima dată. Cum a fost posibil?

La următoarea vizită, echipa a prelevat probe atât din picturi, cât și de pe pereții fără desene. Spre surprinderea cercetătorilor, cele mai bune rezultate au venit din zonele fără picturi, fiind identificate cinci probe cu ADN antic.

„Nu putem exclude posibilitatea ca ADN-ul să provină chiar de la artistul care se sprijinea de perete în timp ce picta. Dar îi putea aparține și unei alte persoane care a atins roca. De asemenea, ADN-ul poate proveni din transpirație, salivă sau chiar dintr-un strănut”, a explicat Bossoms Mesa.

Cercetătorii consideră că ADN-ul a fost lăsat direct de oameni, deoarece nu au găsit urme genetice provenite de la alte animale, ceea ce exclude transportul prin apă sau sedimente.

Cât de vechi este acest ADN?

Datarea exactă a probelor rămâne dificilă, deoarece nu s-a păstrat suficient ADN mitocondrial. Totuși, există indicii solide că acestea sunt foarte vechi. Unele peșteri au fost blocate de prăbușiri de stâncă în urmă cu peste 4.000 de ani, iar comparațiile genetice arată că una dintre probe îi aparține populației de vânători-culegători care a trăit în Peninsula Iberică cu între 5.000 și 12.000 de ani în urmă.

În peștera Escoural, din Portugalia, cercetătorii au reușit chiar să stabilească sexul biologic al persoanelor care au lăsat ADN-ul. „Una dintre probe provine de la un bărbat, iar alta de la o femeie. Într-o altă peșteră, cele două probe analizate le aparțin probabil unor femei”, a precizat Bossoms Mesa, citată de IFL Science.

Descoperirea deschide noi perspective pentru studierea artei preistorice. În viitor, tehnica ar putea ajuta la stabilirea identității autorilor picturilor și chiar la verificarea unei ipoteze fascinante: dacă nu doar Homo sapiens, ci și neanderthalienii au creat artă rupestră.

Rezultatele cercetării au fost publicate în revista Nature Communications.

Vă recomandăm să citiți și:

Uneltele antice arată ce foloseau chirurgii din dinastia Ming pe post de anestezic

Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Leonardo da Vinci în acest tablou

O proteză dentară rară din secolul al XIX-lea, purtată de o persoană avută, a fost găsită în Portugalia

Bere veche de 2.300 de ani, găsită într-un mormânt din nordul Chinei