Noi cercetări ADN tocmai au rescris originea speciei umane

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O analiză genetică de amploare contestă una dintre cele mai simple versiuni ale poveștii originii umane: ideea că toți oamenii moderni au apărut dintr-o singură populație ancestrală din Africa.

În schimb, cercetarea indică un început mult mai complex, cu grupuri umane timpurii răspândite în toată Africa, amestecându-se pe perioade lungi de timp înainte ca unele dintre diferențele lor să devină vizibile în ADN-ul oamenilor de astăzi.

Studiul, publicat în Nature în 2023, a comparat materialul genetic al populațiilor africane actuale cu dovezile fosile de la populațiile timpurii de Homo sapiens. Rezultatul a fost un model al evoluției umane care înlocuiește arborele genealogic liniar cu ceva mai asemănător unei rețele de ramuri profund conectate, scrie Sciencedaily.

Oamenii de știință sunt de acord, în linii mari, că Homo sapiens a apărut în Africa. Întrebarea mai dificilă este cum s-au separat, s-au deplasat, s-au reconectat și s-au influențat reciproc grupurile umane timpurii pe întreg continentul.

Brenna Henn, profesor de antropologie la UC Davis și autor corespondent al studiului, a declarat că incertitudinea provine din lacunele existente atât în rândul fosilelor, cât și al ADN-ului antic.

„Această incertitudine se datorează datelor limitate despre fosile și genomuri antice, precum și faptului că înregistrările fosile nu se aliniază întotdeauna cu așteptările modelelor construite folosind ADN modern”, a spus ea. „Această nouă cercetare schimbă originea speciei.”

Un început mult mai complex

O parte majoră a studiului a provenit din 44 de genomuri nou secvențiate de la indivizi moderni Nama din sudul Africii. Poporul Nama este o populație indigenă cunoscută pentru nivelurile neobișnuit de ridicate de diversitate genetică în comparație cu multe alte grupuri vii.

Cel mai bun model rezultat sugerează că prima separare a populației în rândul oamenilor timpurii, încă detectabilă la oamenii de astăzi, s-a produs acum aproximativ 120.000 până la 135.000 de ani. Înainte de această divizare, două sau mai multe populații de Homo, slab diferențiate, făcuseră schimb de gene timp de sute de mii de ani.

Cercetătorii descriu acest lucru ca fiind o „tulpină slab structurată”, ceea ce înseamnă că rădăcinile oamenilor moderni nu au fost o singură populație izolată, ci un set de populații conectate, cu un flux continuu de gene.

Acest model de tip rețea poate explica diversitatea genetică umană mai bine decât modelele vechi. În loc să presupună contribuții majore de la o populație hominină arhaică necunoscută din Africa, modelul arată cum tiparele din ADN-ul modern ar fi putut apărea chiar din structura internă a populațiilor umane ancestrale.

Acest lucru are consecințe și asupra modului în care oamenii de știință interpretează fosilele. Potrivit autorilor, doar 1% până la 4% din diferențierea genetică dintre populațiile umane actuale poate fi urmărită până la variația dintre aceste populații ancestrale.

Un mesaj clar

Deoarece ramurile timpurii au continuat să se amestece, probabil că aveau un aspect fizic similar. Aceasta înseamnă că fosilele cu trăsături fizice foarte diferite (cum ar fi Homo naledi) este puțin probabil să reprezinte linii care au contribuit direct la evoluția Homo sapiens.

Studii publicate ulterior au întărit acest mesaj. O cercetare în Nature Ecology & Evolution a raportat o continuitate genetică de 9.000 de ani în extremitatea sudică a Africii, evidențiind istoria demografică lungă a regiunii.

Un alt studiu a analizat genomurile a 28 de indivizi antici din sudul Africii (cu o vechime cuprinsă între 10.200 și 150 de ani), descoperind variații genetice care nu se mai regăsesc la oamenii de astăzi.

Toate aceste descoperiri subliniază un mesaj clar: originile umane nu au fost o singură scânteie într-un singur loc. Ele au fost modelate de multe populații, de o diversitate africană profundă și de perioade lungi de conexiune pe tot continentul.

Vă mai recomandăm să citiți și:

ADN-ul poate fi construit într-un mod nemaivăzut până acum, arată un nou studiu

ADN-ul antic dezvăluie că ultimii vânători-culegători ai Europei au supraviețuit mai mult timp decât se credea

Mutații ADN au fost descoperite la copiii muncitorilor de la Cernobîl

Un studiu ADN a dezvăluit boala rară de care suferea o adolescentă care trăia în Italia acum 12.000 de ani