Femeia războinic din Birka. Descoperirea care a redeschis una dintre cele mai aprinse dezbateri despre vikingi

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În 1889, arheologul suedez Hjalmar Stolpe a excavat unul dintre cele mai spectaculoase morminte vikinge descoperite vreodată în orașul comercial Birka, situat pe insula Björkö, în apropierea Stockholmului.

Inventarul funerar părea să indice fără echivoc că persoana înhumată fusese un războinic de rang înalt. În mormânt au fost descoperite o sabie, un topor de luptă, o suliță, cuțite, două scuturi, un set complet de săgeți perforante și doi cai – un armăsar și o iapă – sacrificați ritualic. Alături de arme se aflau și piese de joc strategice, interpretate de unii cercetători drept indicii ale unui statut militar înalt sau chiar ale unei persoane implicate în planificarea tacticilor de luptă.

Timp de peste un secol, aproape nimeni nu a pus la îndoială concluzia: mormântul aparținuse unui important războinic viking.

Abia în secolul XXI, aceeași descoperire avea să genereze una dintre cele mai intense dezbateri din arheologia nordică.

Analiza ADN care a schimbat perspectiva

În 2017, o echipă internațională de cercetători a publicat în American Journal of Physical Anthropology rezultatele unei analize genetice efectuate asupra scheletului din mormântul Bj 581.

Analiza ADN a arătat că persoana înhumată avea doi cromozomi X și nu prezenta cromozom Y, ceea ce înseamnă că era de sex feminin din punct de vedere biologic.

Rezultatul a atras imediat atenția comunității științifice și a presei internaționale. Dacă această concluzie este corectă, mormântul de la Birka reprezintă unul dintre cele mai convingătoare exemple ale unei femei asociate cu un statut militar în lumea vikingă.

Descoperirea i-a determinat pe cercetători să reanalizeze o presupunere veche de peste o sută de ani: aceea că prezența armelor într-un mormânt indică automat un bărbat.

Cazul Birka a devenit astfel un reper în arheologia contemporană. Timp de peste un secol, inventarele funerare bogate în arme au fost asociate aproape automat cu războinici de sex masculin. Analiza genetică a arătat că asemenea concluzii trebuie verificate prin metode independente și că obiectele depuse într-un mormânt nu pot stabili singure identitatea biologică a persoanei înhumate.

De ce dezbaterea nu s-a încheiat

Analiza genetică nu a închis însă cazul. Mai mulți arheologi au atras atenția că mormântul fusese excavat la sfârșitul secolului al XIX-lea, într-o perioadă în care standardele documentării arheologice erau foarte diferite de cele actuale. În plus, situl fusese perturbat în timp, ceea ce a ridicat întrebări privind asocierea dintre schelet și întregul inventar funerar.

În 2019, într-un articol publicat în revista Antiquity, mai mulți cercetători au discutat aceste probleme metodologice. Ei nu au contestat rezultatele analizei ADN, ci au susținut că legătura dintre schelet și toate obiectele descoperite în mormânt nu poate fi demonstrată cu certitudine absolută pe baza informațiilor disponibile.

Autorii studiului din 2017 au răspuns acestor obiecții, argumentând că documentația originală și analizele ulterioare susțin în continuare concluzia inițială. Astfel, discuția s-a mutat din zona geneticii în cea a contextului arheologic.

Au existat femei războinice în lumea vikingă?

Indiferent de concluziile privind mormântul de la Birka, majoritatea istoricilor sunt de acord asupra unui lucru: izvoarele nordice și descoperirile arheologice sugerează că rolurile femeilor în societatea vikingă au fost mai diverse decât s-a crezut mult timp.

Saga islandeze și alte texte medievale pomenesc personaje feminine care participă la lupte sau conduc grupuri armate, cunoscute sub numele de skjaldmö – „fecioare războinice”. Multă vreme, aceste relatări au fost considerate exclusiv literatură eroică, fără valoare documentară directă.

În ultimele decenii, însă, arheologii au identificat tot mai multe morminte feminine care conțin arme. Fiecare caz trebuie analizat separat, deoarece armele puteau avea și o semnificație simbolică sau ceremonială. Totuși, privite în ansamblu, aceste descoperiri sugerează că organizarea societății vikinge a fost probabil mai complexă decât imaginea tradițională a unei lumi în care războiul era exclusiv domeniul bărbaților.

Știați că?

Birka a fost unul dintre cele mai importante centre comerciale ale lumii vikinge între secolele VIII și X și face parte din patrimoniul mondial UNESCO.

Mormântul Bj 581 conținea unul dintre cele mai bogate inventare militare descoperite până acum într-un sit viking.

Analiza ADN publicată în 2017 a arătat că persoana înhumată avea doi cromozomi X și nu prezenta cromozom Y. Dezbaterea privește în continuare asocierea dintre schelet și întregul context funerar, nu rezultatul genetic în sine.

În mormânt au fost descoperite și piese de joc strategice, considerate de unii arheologi un posibil simbol al unei persoane implicate în conducerea sau planificarea militară, nu doar în lupta propriu-zisă.

Surse:

https://uu.diva-portal.org/smash/get/diva2:1294858/FULLTEXT01.pdf

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5724682/

https://www.science.org/content/article/dna-proves-fearsome-viking-warrior-was-woman

Vă mai recomandăm să citiți și:

O navă funerară de sub un tumul antic este mai veche decât vikingii

Studiu: Scandinavii au ajuns în Marea Britanie cu mult înainte de vikingi și anglo-saxoni

Aproape tot ce credem că știm despre vikingi este greșit, susțin istoricii

Descoperire rară pe o insulă care pe vremea vikingilor era un mare centru comercial