O navă funerară de sub un tumul antic este mai veche decât vikingii. Înmormântările monumentale în corăbii practicate în Scandinavia ar putea fi mai vechi cu aproximativ un secol decât se credea până acum, potrivit unui studiu.
O navă funerară de sub un tumul antic este mai veche decât vikingii. Cercetarea descrie descoperirea rămășițelor unei nave vechi de circa 1.300 de ani, îngropată pe insula norvegiană Leka, dintr-o perioadă anterioară vikingilor.
Mormântul a fost găsit într-un tumul uriaș de pământ numit Herlaugshaugen, considerat de mult timp locul de odihnă al unui rege legendar din poveștile locale. Astfel de movile funerare sunt relativ frecvente în nordul Europei, însă doar unele conțin rămășițe de corăbii.
Pentru a evita distrugerea sitului, cercetătorii nu au excavat complet tumulul, ci au săpat șanțuri înguste în zone-cheie și au folosit detectoare de metale. Dacă acolo fusese îngropată o navă, niturile de fier care o țineau laolaltă ar fi rămas pe poziție chiar și după degradarea lemnului. În final, echipa a recuperat 29 de nituri, iar analiza cu radiocarbon a fragmentelor de lemn atașate a indicat o datare în jurul anului 700 d.Hr.
Această descoperire contrazice teoriile tradiționale, conform cărora înmormântările monumentale în corăbii au apărut mai întâi în Anglia, exemplul clasic fiind situl Sutton Hoo, și au ajuns în Norvegia abia în jurul anului 800, odată cu începutul Epocii Vikingilor. Noile date sugerează însă că această practică exista deja în Scandinavia mai devreme decât se credea, scrie Phys.org.
Cu alte cuvinte, navele mari, capabile de călătorii pe distanțe lungi, tipice pentru vikingi, erau deja folosite înainte de apariția lor ca forță istorică. Descoperirea oferă indicii și despre structura socială a vremii: construirea unui tumul de asemenea dimensiuni necesita resurse și forță de muncă considerabile, ceea ce sugerează că doar liderii puternici, precum regii sau căpeteniile, puteau organiza astfel de proiecte.
În plus, rezultatele indică faptul că, încă din jurul anului 700, înmormântările în corăbii erau asociate cu statutul de elită.
„Tumulul monumental de la Leka reprezintă o piesă importantă în înțelegerea evoluției societăților din nordul Europei între secolele VII și X”, au concluzionat cercetătorii.
Studiul a fost publicat în revista Antiquity.
Smalțul dinților dezvăluie ce mâncau primii mesopotamieni
Un mesaj uluitor a fost găsit într-o muniție de praștie veche de 2.000 de ani
Tocmai a fost găsită o pagină pierdută din opera lui Arhimede
Seneca și Nero: cum a ajuns un filosof să fie condamnat de propriul discipol