Home » Maratoanele Descopera » Mari întrebări » De ce creierele noastre au încreţituri?

De ce creierele noastre au încreţituri?

Autor: Alexandru Voiculescu 07.14.2018
De ce creierele noastre au încreţituri?
Creierul uman arată precum miezul unei nuci, cu numeroase încreţituri, ce-i oferă aspectul de supracrescut într-un spaţiu prea mic pentru volumul său.

„Cortexul sau suprafaţa externă a creierului – aşa cum mai este numită şi materia cenuşie – se extinde şi se încreţeşte pe măsură ce creierul nostru se dezvoltă în pântec”, conform precizărilor Lisei Ronan, cercetătoare la Departamentul de Psihiatrie de la Universitatea Cambridge din Anglia.

În esenţă, expansiunea cauzează creşterea presiunii în cutia craniană, presiune care este redusă prin încreţire, scrie Live Science.

Acelaşi principiu există şi bidimensional, spre exemplu atunci când o foaie este împăturită pentru a încăpea în buzunar.

Aceste „împăturiri” permit creierelor umane să aibă mai mulţi neuroni, care la rândul lor pot însemna un creier mai avansat cu abilităţi cognitive superioare.

Creierele multor animale nu sunt încreţite şi există, cel puţin în cazul mamiferelor, o relaţie oarecum proporţională între dimensiune şi nivelul de încreţire. Desigur, aceasta nu este o regulă. Spre exemplu, lamantinul are mai puţine încreţituri decât s-ar fi aşteptat cercetătorii pentru un animal de talia sa.

De asemenea, formarea unei cute nu depinde numai de creşterea generală a cortexului, ci şi de proprietăţile fizice ale părţii din cortex. Spre exemplu, regiunile mai subţiri tind să se încreţească mai uşor.

„Te naşti cu un creier încreţit”, a precizat Ronan. „Dar un punct cheie al formării este că creierul se încreţeşte în anumite tipare”. Deşi crestele şi adânciturile creierului – numite girus şi respectiv sulcus – par să aibă o distribuţie aleatoare, sunt de fapt asemănătoare între indivizi şi chiar specii. Ronan susţine că această consecvenţă este importantă pentru că indică faptul că încreţiturile sau felul creierului de a se încreţi are o semnificaţie neurologică.

În ultimă instanţă, proprietăţile fizice şi tiparele de încreţire ale fiecărei regiuni sunt asociate cu funcţiile.

„Având cea mai mare suprafaţă nu este îndeajuns; este vorba şi despre funcţia cortexului”, adaugă Ronan. „Elefanţii au creiere mult mai mari şi mai încreţite ca oamenii. Dar evident, noi suntem în topul arborelui evolutiv şi nu elefanţii”.

Cu alte cuvinte, funcţia cortexului nostru este mult mai avansată, cel puţin în cazul unelor aspecte, decât funcţia cortexului de elefant, chiar dacă acesta din urmă are mai multe cute.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Au fost descoperite primele dovezi ale existenţei unui sistem de ”curăţare” a creierului

O parte importantă a creierului se subţiază dacă petreci prea multe ore pe scaun

Un implant pe creier reprezintă viitorul pentru o super memorie

VIDEO. În creierul oamenilor există un modul ”autopilot” real. Cum funcţionează acesta

Cele mai noi articole
Încă 14 sicrie complet sigilate și neatinse de 2.500 de ani au fost descoperite de autoritățile egiptene
Încă 14 sicrie complet sigilate și neatinse de 2.500 de ani au fost descoperite de autoritățile egiptene
Un mic instrument din grafen poate măsura cele mai slabe câmpuri magnetice
Un mic instrument din grafen poate măsura cele mai slabe câmpuri magnetice
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
De ce este albastru una dintre culorile cele mai „vii” întâlnite în natură
De ce este albastru una dintre culorile cele mai „vii” întâlnite în natură
Anomalie cosmică. Astronomii au găsit o planetă de mărimea lui Jupiter care orbitează o stea moartă
Anomalie cosmică. Astronomii au găsit o planetă de mărimea lui Jupiter care orbitează o stea moartă
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
„Țestoasa zâmbitoare”, una dintre cele mai amenințate specii din lume, a fost salvată de la dispariție
„Țestoasa zâmbitoare”, una dintre cele mai amenințate specii din lume, a fost salvată de la dispariție
Ce este mai nociv: statul pe scaun sau statul întins în timp ce lucrezi? Un psiholog explică
Ce este mai nociv: statul pe scaun sau statul întins în timp ce lucrezi? Un psiholog explică
Telescopul Magellan a primit finanțarea necesară pentru testarea componentelor optice
Telescopul Magellan a primit finanțarea necesară pentru testarea componentelor optice
Rusia a aprobat primul medicament împotriva COVID-19 ce va fi disponibil în farmacii
Rusia a aprobat primul medicament împotriva COVID-19 ce va fi disponibil în farmacii
Taj Mahal din India a primit primii vizitatori după şase luni de pauză
Taj Mahal din India a primit primii vizitatori după şase luni de pauză
Un medic explică ce anume produce formele severe de COVID-19 la tineri
Un medic explică ce anume produce formele severe de COVID-19 la tineri
Companiile chinezești își mută operațiunile în Singapore pentru a scăpa de sancțiunile lui Trump
Companiile chinezești își mută operațiunile în Singapore pentru a scăpa de sancțiunile lui Trump
Forţele Spaţiale americane trimit militari în Orientul Mijlociu
Forţele Spaţiale americane trimit militari în Orientul Mijlociu
Proprietarul TikTok evaluează aplicația la 60 de miliarde de dolari
Proprietarul TikTok evaluează aplicația la 60 de miliarde de dolari
Cum au gândit liberalii viitorul politic al României Mari
Cum au gândit liberalii viitorul politic al României Mari
Doi fermieri chinezi au găsit fosilele unor dinozauri care au murit în timp ce dormeau
Doi fermieri chinezi au găsit fosilele unor dinozauri care au murit în timp ce dormeau
Top 10 fotografii din astronomie care au făcut istorie
Top 10 fotografii din astronomie care au făcut istorie