Ce este epidemiologia?

În contextul pandemiei de COVID-19, autorităţile şi mass-media fac apel la o multitudine de specialişti în domeniul sănătăţii publice, pentru a lua măsuri, dar şi pentru a asigura informarea corectă a publicului. Unii dintre cei mai citaţi specialişti în aceste zile sunt epidemiologii şi deşi, la nivelul cunoaşterii comune, ştim sau măcar bănuim care ar fi domeniul lor de activitate, ce înseamnă asta în mod specific?

Epidemiologia este studiul apariţiei, distribuţiei şi controlului bolilor, dizabilităţii şi morţii între grupurile de oameni. Domeniul epidemiologiei combină ştiinţele biologiei, medicinei clinice, sociologiei, matematicii şi ecologiei pentru a înţelege tiparele problemelor de sănătate şi a îmbunătăţi sănătatea umană pe tot globul, explică specialiştii citaţi de către Live Science.

Hipocrate este considerat părintele epidemiologiei şi asta deoarece în comparaţie cu contemporanii săi terapiile şi tratamentele pe care le recomanda plecau de la o abordare raţională a cauzelor şi efectelor unei maladii. De asemenea, el a propus doi termeni, care sunt folosiţi chiar şi în prezent: „boală endemică”, care afectează o regiune specifică, şi „epidemie”, o maladie specifică unei anumite perioade de timp.

Unii specialişti în epidemiologie îşi explică domeniul de activitate prin raportarea la numărul de pacienţi de care trebuie să aibă grijă. Astfel, dacă medicii obişnuiţi se ocupă de fiecare pacient în parte, epidemiologii se concentrează asupra stării de sănătate a unei comunităţi sau chiar la o scară mai mare, a stării de sănătate publică a populaţiei dintr-o regiune sau o ţară.

Activitatea practică

În acest domeniu sunt folosite o multitudine de metode pentru a înţelege cum evoluează o maladie în cadrul unei populaţii, dar la baza tuturor se află aşa-numitul „triunghi epidemiologic”: Cine? (gazda maladiei), Ce? (agentul patogen) şi Unde? (mediul care favorizează transmiterea patogenilor). În aceste condiţii, munca epidemiologilor este reprezentată de către identificarea a cel puţin unuia dintre aceste vârfuri ale triunghiului şi izolarea acestuia, împiedicând astfel procesul de transmisie al maladiei.

„Pe vremuri, dacă un medic a găsit patogenul care i-a făcut pe oameni să se îmbolnăvească, unii ar fi putut crede că problema a fost rezolvată”, explică dr. Rebecca Prevots, epidemiolog al Institutul Naţional de Alergii şi Boli Infecţioase din SUA: „Acum ştim că doar găsirea organismului nu este suficientă – epidemiologia este o disciplină integrativă şi trebuie să înţelegem cum interacţionează gazda şi mediul înconjurător pentru a cauza boala. Prin utilizarea unui proiect avansat de studiu şi tehnici analitice, epidemiologii pot utiliza informaţii atât despre oameni, fie despre gazde, inclusiv factori de risc genetic, cât şi despre organisme”, mai adaugă aceasta.

Pandemia de COVID-19

În luna martie 2020, epidemiologul Neil Ferguson şi echipa sa au făcut publice o seire de modele matematice care descriu impactul acestei maladii în funcţie de modul în care sunt implementate metodele de prevenţie împotriva COVID-19.

„Utilizăm cele mai recente estimări de severitate pentru a arăta că politicile care vizează atenuarea epidemiei ar putea reduce la jumătate decesele şi pot reduce cererea maximă de asistenţă medicală cu două treimi, dar că aceasta nu va fi suficientă pentru a preveni supraîncărcarea sistemelor de sănătate”, a explicat dr. Ferguson.

Citeşte şi:

Ce preţ are un ventilator pentru tratarea pacienţilor grav bolnavi de COVID-19

Coronavirusul are un nume oficial, stabilit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii

Coronavirusuri similare cu COVID-19, identificate la pangolini