Home » Natură » Lumea SECRETĂ de sub zăpezi

Lumea SECRETĂ de sub zăpezi

Publicat: 09.01.2016
La nivel global, zăpada acoperă aproximativ 40% din uscat pe parcursul unui an, fiind vitală pentru supravieţuirea speciilor de plante şi animale din emisfera nordică, dar şi pentru cele din extremitatea sudică.

Aceasta asigură nu doar supravieţuirea lor, dar şi a noastră, a oamenilor. Fără zăpadă, regnul animal şi cel vegetal ar arăta cu totul diferit.

Cercetătorii americani de la Universitatea din Wisconsin-Madison s-au aliniat unei noi categorii de oameni de ştiinţă numiţi ecologişti hibernali. Este un domeniu de cercetare relativ nou, care se concentrează asupra relaţiilor dintre animale, plante şi habitatele lor acoperite de zăpadă.

Comparativ cu alte habitate, ecosistemele hibernale au fost foarte puţin explorate şi aceasta poate fi considerată o scăpare majoră, având în vedere cât de important este rolul zăpezii în viaţa speciilor respective. Iar pe lista acestor specii trebuie incluşi şi oamenii. Resursele noastre de apă din timpul primăverii şi al verii depind crucial de topirea zăpezii.

Echipa de cercetători americani a demarat un proiect naţional de studiere a ceea ce se numeşte „subnivium”, habitatul izolat termic de sub zăpada sezonieră care este un refugiu pentru vieţuitoare şi care se menţine la o temperatură constantă. Un fel de igloo construit de natură.

Se ştie foarte puţin despre felul în care animalele şi microorganismele reuşesc să trăiască în acest subnivium iar proiectul încearcă să studieze care ar fi consecinţele încălzirii globale. Ce se va întâmpla dacă zăpada dispare?

Iernile tot mai calde reduc durata existenţei acestui subnivium, grosimea lui şi izolaţia termică. Aceste condiţii noi de climă nu mai permit menţinerea temperaturilor constante din subnivium, mai mult, duc la scăderea lor. O climă aflată în încălzire, cu mai puţină zăpadă, determină răcirea solului care era protejat de stratul de nea. Acest lucru afectează atât vieţuitoarele care se refugiază pe perioada iernii, dar şi pe fermierii care nu-şi mai pot planta culturile la timp.

Aşa cum nu există doi fulgi de zăpadă identici, nici zăpezile nu sunt toate la fel. Innuiţii din Alaska ştiu cel mai bine acest lucru şi, pentru ei, există nu mai puţin de nouă cuvinte diferite pentru zăpadă: annui, api, pukak, qali, siqoq, kimoagruk, upsik, qamaniq, siqoqtoaq. Ecologiştii hibernali au început deja să preia aceşti termeni.

Annui, de exemplu, se referă la ninsoare. Api este stratul proaspăt aşternut de nea. Pukak este stratul de la bază, esenţial pentru micile mamifere care îşi construiesc acolo vizuine pe timpul iernii. Există un întreg univers pe care nu-l putem vedea.


Potârnichea polară este un locuitor frecvent din subnivium

Qali este zăpada de pe ramurile copacilor, care oferă refugiu păsărelelor şi altor organisme care încearcă să se ferească de frig.  Auşelul-cu-cap-galben, o mică pasăre cântătoare din America de Nord, supravieţuieşte nopţilor geroase de iarnă cuibărindu-se în acest strat de zăpadă de pe crengi, numit qali.

Gheaţa care acoperă ramurile copacilor are o altă denumire, kanik. Zăpada întărită de viscol de la suprafaţa stratului de nea se numeşte upsik şi este utilă turmelor de cerbi sau elani care pot păşi mai uşor pe aceste porţiuni îngheţate.

Primăvara aduce ceea ce se numeşte siqoqtoaq, în traducere liberă „crusta soarelui”, stratul superior de zăpadă care se topeşte ziua şi îngheaţă din nou noaptea. În acesta trăiesc specii de microbi şi alge care hibernează câteva luni şi la venirea căldurii se transformă într-un covor verde sau roşu aprins.

Gazelele din Deşertul Gobi din nordul Chinei şi sudul Mongoliei depind de rezervele de apă îngropate în nisip provenite din topirea zăpezilor. Micile mamifere precum chiţcanii, o specie de şoricei, nu migrează iarna din zonele reci, ci se refugiază în subnivium. Vidrele se ascund sub movilele de zăpadă şi îşi creează ieşiri prin care ajung sub gheaţa râurilor pentru a căuta peşte. Elanii din Alaska se folosesc de movilele de zăpadă pentru a putea ajunge la ramurile tinere ale copacilor şi a se hrăni.

Ciupercile microscopice şi alte microorganisme sunt şi ele active în subnivium, hrănind rădăcinile florilor sălbatice şi crescându-le metabolismul pentru a putea reînvia şi înflori în primăvară. Fără pătura de zăpadă şi izolaţia termică pe care aceasta o conferă vieţuitoarelor, locuitorii hibernali din subnivium, cum ar fi broscuţele, ar îngheţa.

Cercetarea aflată în derulare prezintă aşadar concluzii preliminare care relevă riscul enorm al încălzirii climei pentru toate aceste animale şi pentru ecosisteme.

Sursa: Rador

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
„Copiii au dreptul la o pace autentică și durabilă”, transmite Papa Leon
„Copiii au dreptul la o pace autentică și durabilă”, transmite Papa Leon
„Mormântul iluziilor germane”. Înfrângerile ruşinoase pe care nemţii le-au suferit în România în Primul Război Mondial
„Mormântul iluziilor germane”. Înfrângerile ruşinoase pe care nemţii le-au suferit în România în Primul Război Mondial
Chatbotul Grok al lui Elon Musk a generat comentarii prin care îl laudă pe Adolf Hitler
Chatbotul Grok al lui Elon Musk a generat comentarii prin care îl laudă pe Adolf Hitler
Nivel record la prețul cuprului în SUA după ce Donald Trump a anunțat un tarif de 50%
Nivel record la prețul cuprului în SUA după ce Donald Trump a anunțat un tarif de 50%
YouTube ar putea bloca creatori la cererea Guvernului din Pakistan
YouTube ar putea bloca creatori la cererea Guvernului din Pakistan
Papa Leon spune că „trebuie să ne rugăm” pentru oamenii care nu cred în schimbările climatice
Papa Leon spune că „trebuie să ne rugăm” pentru oamenii care nu cred în schimbările climatice
Cum îți ceri scuze corect: greșelile de evitat și pașii care chiar contează
Cum îți ceri scuze corect: greșelile de evitat și pașii care chiar contează
Epava unei nave portugheze, capturată de pirați acum 300 de ani, a fost descoperită lângă Madagascar
Epava unei nave portugheze, capturată de pirați acum 300 de ani, a fost descoperită lângă Madagascar
O „piele” nouă permite roboților să simtă de la atingeri, până la răni adânci
O „piele” nouă permite roboților să simtă de la atingeri, până la răni adânci
Cercetătorii chinezi au găsit „un comutator genetic” pentru regenerarea de organe
Cercetătorii chinezi au găsit „un comutator genetic” pentru regenerarea de organe
Ruinele unui templu vechi de 1.400 de ani dezvăluie misterele unei civilizații enigmatice
Ruinele unui templu vechi de 1.400 de ani dezvăluie misterele unei civilizații enigmatice
Condamnați la moarte, dar nevinovați. Ce se întâmplă atunci când justiția greșește fatal
Condamnați la moarte, dar nevinovați. Ce se întâmplă atunci când justiția greșește fatal
Louis Pasteur și vaccinul său împotriva rabiei – 140 de ani de la triumful științei și al compasiunii
Louis Pasteur și vaccinul său împotriva rabiei – 140 de ani de la triumful științei și al compasiunii
Cât de importantă este durerea în timpul exercițiilor fizice
Cât de importantă este durerea în timpul exercițiilor fizice
Gen. Emil Străinu dezvăluie secretele Zonei 51 / Joi, 10 iulie, de la 22:00, LIVE pe YouTube CANCAN
Gen. Emil Străinu dezvăluie secretele Zonei 51 / Joi, 10 iulie, de la 22:00, LIVE pe YouTube CANCAN
Ce se știe despre Zona 51: teoria conspirației sau ceva mai mult?
Ce se știe despre Zona 51: teoria conspirației sau ceva mai mult?
Este adevărat că toți suntem, de fapt, intoleranți la lactoză?
Este adevărat că toți suntem, de fapt, intoleranți la lactoză?
Test de cultură generală. Ce animal poate fi văzut pe Lună?
Test de cultură generală. Ce animal poate fi văzut pe Lună?