Motivul pentru care fermierii creează grădini circulare în deșertul Sahara

Fermierii senegalezi sunt pe cale să-și construiască propriul Marele Zid, însă al lor va fi complet verde, fiind alcătuit din grădini circulare.

Dacă vei zbura deasupra orașului Boki Diawe, din nord-estul Senegalului, vei observa culturi în grădini circulare atent planificate, care îți vor atrage cu siguranță atenția.

• Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
• Ligrul: întâlnirea rară dintre regele leu și tigru

Grădinile circulare, cunoscute local cu numele de tolou keur, sunt cea mai recentă încarnare a proiectului Marele Zid Verde. Au fost proiectate de Aly Ndiaye, un inginer agricol din Senegal care nu a putut părăsi țara când frontierele au fost închise.

Inițiativa, care a fost lansată în 2007 de Uniunea Africană cu sprijinul Uniunii Europene, Băncii Mondiale și Națiunilor Unite, a avut ca scop principal să contribuie la prevenirea deșertificării prin limitarea Saharei pe măsură ce se deplasa spre sud. Planul era plantarea unei centuri de copaci cu o lățime de 16 kilometri și o lungime de 7.000 de kilometri în regiunea Sahel, din Senegal, până în Djibouti.

Cu toate acestea, programul s-a confruntat cu o serie de probleme, inclusiv dificultatea plantării copacilor în savana uscată și lipsa finanțării. Potrivit estimărilor ONU citate de Reuters, până acum s-a reușit plantarea a numai 4% din cele 100 de milioane de hectare de arbori promise, iar finalizarea acestuia până în 2030, așa cum este în plan, ar putea costa până la 43 de miliarde de dolari.

Grădina circulară reprezintă o nouă abordare a proiectului Zidul Verde

Plantele și copacii rezistenți la clime calde și uscate, cum ar fi papaya și mango, pot fi găsite în aceste grădini circulare, însă unul dintre rândurile curbate din interior este dedicat plantelor medicinale. La trei luni de la plantarea unei grădini, agenții implicați în proiect încep o serie de inspecții lunare, pe parcursul a doi ani, pentru a verifica progresul.

Mulți se întreabă care este motivul pentru care plantarea s-a făcut pe model circular? Explicația este că paturile circulare permit rădăcinilor să crească spre interior. Aceasta captează lichidele și bacteriile și îmbunătățesc capacitatea de reținere a apei și compostului.

Potrivit agenției de reîmpădurire din Senegal, grădinile „Tolou Keur”, care se pare că au fost un răspuns parțial la pandemia COVID-19 și au ajuns la peste 20 în prezent, au prosperat de la începerea proiectului, în urmă cu șapte luni. Când Senegalul a trebuit să-și închidă granița din cauza coronavirusului, satele au trebuit să găsească modalități de a se susține, deoarece multe erau dependente de alimente și medicamente străine. Astfel că proiectul a fost demarat.

Organizatorii speră că sute de astfel de grădini circulare vor fi construite ca parte a proiectului, ceea ce va contribui la creșterea securității alimentare, va reduce deșertificarea regională și va genera mii de locuri de muncă pentru comunitate.

Vă recomandăm să citiți și:

Antilopele se întorc în Sahara după 20 de ani de la dispariţia speciei

Cum arăta, de fapt, deșertul Sahara în urmă cu zeci de mii de ani. FOTO

Activităţile oamenilor au întârziat formarea deşertului Sahara cu 500 de ani

Top 10 presupuse locații ale Grădinii Raiului