Premieră în studiul fosilelor. Semințele au încolțit într-un con de brad păstrat în chihlimbar

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Noi cercetări de la Universitatea de Stat din Oregon (OSU) din Statele Unite au dezvăluit primele dovezi fosile a unui fenomen botanic rar cunoscut drept „germinație precoce” în care semințele încolțesc înainte să părăsească fructul.

În cadrul unui studiu publicat în jurnalul Historical Biology, George Poinar Jr. de la OSU a descris un con de brad, vechi de aproximativ 40 milioane de ani și învăluit în chihlimbar baltic, din care ieșeau mai multe tulpini embrionare.

„Crucială pentru dezvoltarea tuturor plantelor, germinația semințelor apare de obicei în sol după ce o sămânță a căzut. Noi tindem să asociem viviparitatea, dezvoltarea embrionică în interiorul părintelui, cu animale și uităm că uneori apare chiar și la plante”, a explicat Poinar, expert internațional în folosirea plantelor și animalelor păstrate în chihlimbar pentru a afla mai multe despre biologia și ecologia din trecutul îndepărtat.

Ce sunt angiospermele și gimnospermele?

De cele mai multe ori, aceste cazuri implică angiosperme. Angiospermele, care oferă direct sau indirect majoritatea hranei pe care noi o consumăm, au flori și produc semințe în interiorul fructelor.

„Germinația semințelor în fructe este destul de comună în plante care nu dispun de latența semințelor, precum tomatele, ardeii și citricele, iar asta se întâmplă dintr-o varietate de motive. Însă, fenomenul este rar la gimnosperme”, a precizat Poinar.

Gimnospermele, precum coniferele, produc semințe „dezbrăcate” sau neînchise în fructe. Germinația precoce a conurilor de brad este atât de rară încât un singur exemplu natural, din 1965, a mai fost descris în literatura științifică.

„Tocmai de aceea descoperirea este atât de interesantă, chiar și în afara faptului că este prima dovadă fosilă a viviparității la plante care implică germinația semințelor. Eu cred că este fascinant faptul că semințele din acest con mic de brad au început să germineze în interior și tulpinile au reușit să crească atât de mult înainte să moară în rășină”, a explicat Poinar.

„Aceasta este prima dovadă fosilă de viviparitate a semințelor la plante”

În vârful tulpinilor s-au format ace, fapt ce asociază fosila cu specia dispărută de pin Pinus cembrifolia, care a mai fost descrisă anterior cu ajutorul chihlimbarului baltic. Conurile de brad din chihlimbarul baltic nu se găsesc foarte ușor, iar cei care sunt descoperiți sunt foarte valoroși pentru că sunt de obicei foarte bine păstrați.

Viviparitatea la plante apare de obicei în unul din două moduri, a adăugat Poinar. Germinația precoce este cel mai comun dintre cele două, iar a doua modalitate este viviparitatea vegetativă, la fel ca atunci când un bulb se dezvoltă direct din floarea părintelui.

„Aceasta este prima dovadă fosilă de viviparitate a semințelor la plante, însă acest fenomen putea să apară mult mai devreme. Nu există niciun motiv pentru care viviparitatea vegetativă să nu fie apărut cu sute de milioane de ani înainte în plante antice precum ferigile”, a mai explicat Poinar.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O fosilă rară de tardigrade a fost găsită într-un chihlimbar vechi de 16 milioane de ani

Chihlimbarul. Grecii și romanii antici îi atribuiau proprietăți magice și tămăduitoare

O „bestie bizară”, blocată în chihlimbar milioane de ani, este o reptilă cu adevărat neobișnuită

O plantă cu flori, păstrată timp de 100 de milioane de ani în chihlimbar, ar putea rezolva un mister extraordinar