Ce animale pot suporta schimbările climatice cel mai bine și de ce?

Vremea extremă, cum ar fi seceta prelungită sau precipitațiile abundente, devin din ce în ce mai frecvente pe măsură ce temperatura medie globală crește, lucru care se va înrăutăți în următoarele decenii. Așa că cercetătorii s-au întrebat ce animale pot suporta schimbările climatice mai bine și cum vor răspunde ecosistemele planetei.

„Aceasta este marea întrebare și punctul de plecare al studiului nostru”, a spus biologul John Jackson, care, împreună cu colegii săi biologi Christie Le Coeur, de la Universitatea din Oslo, Norvegia, și Owen Jones, de la Universitatea de Sud din Danemarca, a realizat un nou studiu, publicat în eLife.

• Insectele dispar din cauza agriculturii, arată o nouă cercetare
• Un fragment de chihlimbar, vechi de 16 milioane de ani, dezvăluie o descoperire unică

În cadrul studiului, autorii au analizat datele privind fluctuațiile populației de la 157 de specii de mamifere din întreaga lume și le-au comparat cu datele meteorologice și climatice din momentul în care au fost colectate datele despre animale. Pentru fiecare specie există 10 sau mai mulți ani de date.

Analiza le-a oferit câteva răspunsuri la întrebarea „ce animale pot suporta schimbările climatice mai bine?” și despre cum se comportă acestea în situații de vreme extremă: au devenit mai numeroase sau s-au împuținat? Au avut mai mulți sau mai puțini descendenți?

„Putem vedea un tipar clar: animalele care trăiesc mult timp și au puțini descendenți sunt mai puțin vulnerabile la vremea extremă decât animalele care trăiesc pentru o perioadă scurtă de timp și au mulți descendenți. Exemple sunt lamele, liliecii cu viață lungă și elefanții, spre deosebire de șoareci, oposumi și marsupiale rare, cum ar fi woylie”, a spus Jones.

Ce animale pot suporta schimbările climatice cel mai bine?

Lista cu animalele care ar fi mai puțin afectate de vremea extremă este compusă din: elefantul african, tigrul siberian, cimpanzeul, liliacul mare cu potcoavă, lama, vicuña, rinocerul alb, ursul grizzly, bizonul american, antilopa klipspringer și liliacul cu aripi lungi, potrivit Phys.org.

Iată și animalele care vor fi cel mai afectate de vremea extremă: șoarecele de iarbă Azara, şoarece ierbii de măsline, șoarecele oposum, lemingul canadian, șoarecele de tundră, vulpea polară, hermina, chițcanul de pădure, woylie și veverița arctică.

Scădere rapidă, dar și boom rapid

Animalele mari, cu viață lungă, sunt mai capabile să facă față condițiilor precum seceta prelungită; capacitatea lor de a supraviețui, de a se reproduce și de a-și crește descendenții nu este afectată în aceeași măsură ca a animalelor mici, cu viață scurtă.

Animalele mari pot, de exemplu, să-și investească energia într-un singur descendent sau pur și simplu, atunci când condițiile devin dificile, să aștepte vremuri mai bune.

Pe de altă parte, rozătoarele mici cu viață scurtă au schimbări mai extreme ale populației pe termen scurt. În cazul unei secete prelungite, de exemplu, mari părți din baza lor alimentară pot dispărea mai rapid: insecte, flori, fructe, ceea ce le-ar face să moară de foame, pentru că au rezerve limitate de grăsime.

Populațiile acestor mamifere mici pot, de asemenea, să crească rapid pentru a profita atunci când condițiile se îmbunătățesc, deoarece, spre deosebire de mamiferele mari, pot produce mulți descendenți.

„Aceste mamifere mici reacționează rapid la vremea extremă și merge în ambele sensuri. Prin urmare, vulnerabilitatea lor la vreme extremă nu ar trebui să fie echivalată cu un risc de dispariție”, a spus Jackson.

Cum ne ajută să știm ce animale pot suporta schimbările climatice mai bine?

El ne reamintește, de asemenea, că capacitatea unei specii de animale de a rezista la schimbările climatice nu trebuie să fie singurul criteriu atunci când este evaluată vulnerabilitatea speciei la dispariție:

„Distrugerea habitatelor, braconajul, poluarea și speciile invazive sunt factori care amenință multe specii de animale, în multe cazuri chiar mai mult decât schimbările climatice”, a subliniat el.

Studiul cercetătorilor nu oferă o perspectivă doar asupra modului în care aceste 157 de specii de mamifere reacționează la schimbările climatice aici și acum. Studiul poate contribui, de asemenea, la a înțelege ce animale pot suporta schimbările climatice mai bine în general și pe termen lung.

„Ne așteptăm ca schimbările climatice să aducă vreme mai extremă în viitor. Animalele vor trebui să facă față acestei vremi extreme așa cum au făcut-o întotdeauna. Deci analiza noastră ajută la prezicerea modului în care diferitele specii de animale ar putea răspunde la schimbările climatice viitoare, pe baza caracteristicilor lor generale, chiar dacă avem date limitate despre populațiile lor”, a spus Jones.

Micul Woylie

Un exemplu este woylie, un marsupial australian rar. Biologii nu știu prea multe despre această specie, dar pentru că împărtășește un stil de viață similar cu șoarecii, adică este mic, trăiește pentru o perioadă scurtă de timp și se reproduce rapid, se poate prezice că va răspunde la vreme extremă într-un mod similar cu șoarecii.

„În același mod, există o mulțime de specii de animale despre care nu știm prea multe, dar a căror reacție o putem prezice acum”, a explicat Jackson.

În acest fel, cercetătorii se așteaptă ca capacitatea diferitelor specii de animale de a se adapta la schimbările climatice să fie legată de strategia lor de viață, iar acest lucru ne poate ajuta să prezicem schimbările ecologice.

Pe măsură ce adecvarea habitatului se schimbă din cauza schimbărilor climatice, speciile pot fi forțate să se mute în zone noi, pe măsură ce zonele vechi devin inospitaliere. Aceste schimbări depind de strategiile de viață ale speciilor și pot avea un impact major asupra funcționării ecosistemului.

Vă recomandăm să citiți și:

Forme de viață, ascunse sub vastul platou de gheață din Antarctica. Peste ce au dat cercetătorii din greșeală?

Cum se formează speciile? Povestea încâlcită dintre ursul polar și ursul brun

Masculul din specia păianjenului-lup are un ritual complex de împerechere prin care atrage femelele

Recifele de corali generează un sunet ascuns sub apă care ne-ar putea ajuta să le salvăm