Termenul de „mascul alfa” este o mare minciună, spun cercetătorii

Oricât ni s-ar spune din toate părțile, haitele de lupi nu au o femelă și un mascul alfa. Cercetătorul care a introdus acest termen a încercat să clarifice ceea ce s-a întâmplat cu mulți ani în urmă, dar, din cauza culturii populare, confuzia încă persistă.

Deși majoritatea oamenilor cred că o haită de lupi urmează o ierarhie strictă, cu o femelă și un mascul alfa aflați în partea de sus, o pereche beta acționând ca adjuncți și chiar o pereche omega care ar putea fi denumită victimă a grupului, realitatea este mult mai orientată spre familie.

• Antarctica este împânzită cu vulcani, dar ar putea oare să erupă?
• Mici, dar istețe: cum influențează lumea insectele și alte nevertebrate?

Cele mai multe haite de lupi sălbatici sunt formate din cei doi părinți și urmașii lor; aceasta poate include și pui mai mari care nu au părăsit încă haita natală.

Termenul de „mascul alfa” este depășit

Lupii adulți sunt responsabili de haită pur și simplu pentru că sunt părinții celorlalți. Termenul alfa este depășit și implică faptul că ar exista un fel de luptă pentru a fi lider, ceea ce nu este adevărat. Majoritatea lupilor care conduc haite sunt pur și simplu cei care au crescut și au avut pui.

În unele haite care conțin mai mult de un lup de reproducție este folosit termenul de „fiică dominantă” sau termenul de „reproducător subordonat”, scrie IFL Science.

„Doar pentru că haitele de lupi sunt o unitate familială nu înseamnă că nu există o competiție acerbă între indivizii din haită din când în când”, a declarat Thomas Gable, liderul proiectului Voyageurs Wolf Project.

„Pentru un anumit timp, s-a pus un accent mare pe ierarhia din interiorul unei haite, care a fost înlocuită într-o anumită măsură cu ideea că haitele sunt în mare parte unități familiale. Dar cred că este ușor să exagerezi și să te gândești la haitele de lupi ca la o familie fericită, în care toți membrii se înțeleg”, a adăugat el.

„Cu siguranță că uneori poate fi așa, dar există și o competiție acerbă pentru resurse între membrii haitei, iar lupii își părăsesc adesea haitele, probabil din cauza concurenței pentru mâncare sau alte resurse”, a explicat Gable.

Ce arată cercetările privind comportamentul lupilor?

Practica folosirii termenului de „mascul alfa” a început din cauza cercetărilor privind comportamentul lupilor în captivitate. Este important de reținut faptul că lupii se comportă foarte diferit în captivitate, adesea ținuți în spații mai mici cu indivizi neînrudiți, decât în sălbăticie, în haite familiale formate în mod natural.

Rudolf Schenkel, un cercetător al comportamentului animal, a scris despre lupii captivi în 1947, la Grădina Zoologică din Basel, din Elveția, unde 10 lupi au fost ținuți într-un spațiu de 10 x 20 metri. El a văzut că masculul și femela cu cel mai înalt rang formau o pereche și că ierarhia se putea schimba.

El a remarcat, de asemenea, că era posibil ca, în haitele de lupi sălbatici, părinții și puii acelor părinți să constituie haita, dar această informație a fost trecută cu vederea la momentul respectiv. Lucrarea lui Schenkel a dat naștere termenului de „lup alfa”.

„Prin controlul și suprimarea continuă a tuturor tipurilor de competiție în cadrul aceluiași sex, ambele ‘animale alfa’ își apără poziția socială”, a scris Schenkel.

Ordinea de împerechere

Înainte de Schenkel, a existat în anii 1920 un zoolog norvegian pe nume Thorleif Schjelderup-Ebbe, care a scris despre ordinea de împerechere la găini. Această idee a devenit foarte populară și a avut o mare influență asupra științei populare la acea vreme.

Se credea că expresia originală a fost „găină alfa”, nu „mascul alfa”, referindu-se la cea mai dominantă găină (femelă) din grup. Găinile au o ordine de împerechere, dar cocoșii nu fac parte din aceste grupuri, iar termenul de mascul alfa nu este aplicat în acest scenariu.

S-au făcut mai multe cercetări asupra lupilor în anii 1960 și 1970, dar din nou, aproape exclusiv asupra lupilor aflați în captivitate. Dr. L. David Mech, cercetător specializat în lupi, a scris o carte intitulată „The Wolf: Ecology and Behavior of an Endangered Species”, publicată în 1970.

Cartea a fost un succes și a ajutat la popularizarea conceptului alfa. Cu toate acestea, Mech a spus încă de atunci că informațiile incluse în carte sunt depășite, inclusiv ideea unui lup dominant.

În haite nu există un mascul alfa și nici lupte pentru a ajunge în această poziție

Până în 1999, Mech a publicat mult mai multe cercetări despre lupi în care a încercat să corecteze neînțelegerea din jurul ierarhiei sociale a lupilor. A petrecut multe veri studiind lupii sălbatici pe insula Ellesmere, din Canada, unde haita începuse să se aclimatizeze cu prezența lui, permițându-i să-i studieze de la o distanță mică.

El a scris și a publicat că perechea alfa erau pur și simplu părinții restului haitei. Deși lupii mai tineri erau supuși părinților, au existat câteva lupte pentru dominație.

„În haitele naturale de lupi, masculul și femela alfa sunt doar animalele de reproducție, părinții haitei, iar luptele de dominație cu alți lupi sunt rare, atunci când există”, a spus Mech, care este fondatorul International Wolf Centre.

„În timpul celor 13 veri în care am observat haita din Insula Ellesmere, nu am văzut niciuna”, a mai scris el, într-un articol intitulat „Alpha Status, Dominance, and Division of Labor in Wolf Pack”.

Cum se formează o haită de lupi?

În sălbăticie, lupii tineri se desprind din haită pentru a găsi parteneri de sex opus cu care să se înmulțească și să formeze haite noi. Noile cercetări din Yellowstone sugerează că Toxoplasma gondii (parazitul responsabil de toxoplasmoză) ar putea avea un rol în procesul de dispersie.

Odată formate, perechile de lupi sunt foarte monogame și, de obicei, un lup nu își schimbă partenerul decât dacă celălalt moare. Masculul și femela domină haita și decid cine mănâncă primul pur și simplu pentru că sunt părinții restului grupului. Aproape că nu există lupte între descendenții de masculi sălbatici și tații lor pentru statutul de mascul alfa.

„Majoritatea perechilor de lupi implică lupi singuri care se întâlnesc doar cu potențiale perechi. Nu cunosc situații în care doi sau mai mulți masculi se luptă pentru acces, deși aceasta este o situație foarte greu de observat în sălbăticie”, a spus Mech.

Așadar, iată adevărul: lupii nu se luptă pentru a ajunge la conducerea haitei. Un lup își caută un partener și întemeiază propria haită. Termenul de „mascul alfa” este o neînțelegere care persistă până în zilele noastre.

Vă recomandăm să citiți și:

Noi specii de păsări nectarinide, descoperite pe insulele îndepărtate din Indonezia

Roiurile de albine ar putea influența vremea, sugerează un studiu

Oamenii de știință au descoperit cum reacționează plantele la traume și stres

David Attenborough, părintele documentarelor despre viața sălbatică