Plantele scot sunete atunci când sunt stresate sau însetate, au descoperit cercetătorii din Tel Aviv

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Plantele ar putea emite sunete atunci când nu mai au apă, potrivit unui studiu. Vine un moment în ciclul de viață al unei plante când capul său se lasă, frunzele devin palide, iar tulpina emite o avalanșă de sunete care reprezintă echivalentul ultrasonic al unei ștampilări pe o folie cu bule.

În timp ce orice grădinar este familiarizat cu ofilirea sau decolorarea care pot apărea odată cu seceta, lipsa de apă sau o rană bruscă pot, de asemenea, să producă pocnituri staccato, la care pot răspunde creaturile din apropiere, au spus oamenii de știință, potrivit The Guardian.

Descoperirea sugerează că regnul vegetal nu este atât de silențios pe cât pare și că sunetele ultrasonice emise de plante ar putea chiar să contribuie la modelarea ecosistemelor lor.

Ascultă AICI sunetele pe care le scot plantele!

Sunetele emise de o plantă ar putea să fie utile pentru organismele din jur

„Atunci când plantele sunt în stare bună, acestea emit mai puțin de un sunet pe oră, dar atunci când sunt stresate emit mult mai multe, uneori între 30 și 50 pe oră. Acestea sunt potențial importante, deoarece alte organisme ar fi putut evolua, astfel încât să audă aceste sunete și să le interpreteze. Acum testăm atât animalele, cât și plantele ca să vedem dacă acestea răspund”, a declarat profesorul Lilach Hadany, biolog evoluționist și teoretician la Universitatea din Tel Aviv, Israel.

La 40-80 kHz sunetele sunt prea înalte pentru urechea umană, care are o gamă superioară de aproximativ 20 kHz. Dar insectele, cum ar fi moliile și mamiferele mici, inclusiv șoarecii, pot detecta astfel de frecvențe, ceea ce ridică perspectiva că aceste zgomote le-ar putea influența comportamentul.

Scriind în Cell, cercetătorii au descris cum sunetele plantelor sunt la fel de puternice ca vorbirea umană și sunt emise mai frecvent după două zile fără apă. Sunetele ajung la apogeu în a cincea sau a șasea zi, iar apoi se diminuează pe măsură ce planta se usucă.

Înregistrând sunetele, cercetătorii au antrenat un algoritm de Inteligență Artificială ca să identifice planta și cauza stresului acesteia doar din zgomotul pocniturilor. Nu a existat o precizie 100%, dar faptul demonstrează că sunetele conțin informații care ar putea să fie utile pentru organismele din mediul înconjurător, au spus cercetătorii.

Nu există nicio dovadă că sunetele sunt o încercare de comunicare, așa cum nu există nicio dovadă că un buștean își declară suferința atunci când trosnește în foc. Dar Hadany a spus că sunetele ar putea fi totuși utile pentru creaturile din apropiere. Nu este clar ce creează sunetele, dar autorii suspectează un proces numit cavitație, în care coloanele de apă din tulpinile plantelor deshidratate se sparg, generând bule de aer.

Plantele care își exprimă nivelul de stres

Hadany este de părere că această descoperire ar putea face irigarea mai eficientă prin utilizarea microfoanelor alături de alți senzori, pentru a detecta când plantele nu mai au apă.

„Acest lucru este incitant și dă de gândit: plante care își exprimă nivelul de stres. Cine ar fi crezut? Deși acest lucru pare să fie un produs secundar al stresului fiziologic, mai degrabă decât o formă de comunicare intenționată, nimic nu poate opri organismele din apropiere să încerce să exploateze aceste informații. Nimeni nu a descoperit încă o ureche într-o plantă, dar plantele răspund cu siguranță la mulți stimuli mecanici, așa că oamenii de știință ar putea dori să caute detectori de ultrasunete în astfel de plante”, a declarat Marc Holderied, profesor de biologie senzorială la Universitatea Bristol din Anglia.

Sunetele nu trebuie să însemne că plantele încearcă să comunice

În 2017, Carlos Vicient, cercetător la Centrul de Cercetare în Genomică Agricolă din Barcelona, Spania, a raportat că, redarea sunetelor puternice plantelor timp de câteva ore le-a făcut mai rezistente la secetă. Dar el este sceptic că acestea ar răspunde la sunete mai liniștite într-un mediu natural zgomotos.

„Pare mult mai probabil că, dacă există o astfel de comunicare, aceast se realizează prin emiterea de substanțe volatile. Dacă o plantă emite sunete nu înseamnă că aceasta încearcă să comunice cu congenerii săi. Orice sistem de conducte care transportă un fluid generează sunete și asta nu înseamnă că o conductă de apă încearcă să comunice cu cineva”, a spus Vicient.

Vă mai recomandăm și: 

Anticorpii de origine animală ar putea ajuta plantele să lupte cu bolile

Plantele carnivore în formă de „vas de toaletă” care pot înghiți cu ușurință un șoricel

Inelele copacilor oferă noi informații despre „furtunile” de radiații cosmice

Plantarea de copaci pe străzi poate salva vieți, arată un studiu