Aproape 20.000 de vulcani antici, descoperiți pe fundul oceanului

Mai puțin de un sfert din întregul fund oceanic al Pământului a fost cartografiat, lăsând goluri în înțelegerea tărâmului subacvatic. O parte dintre aceste goluri sunt umplute acum de descoperirea unor vulcani antici.

Munții subacvatici nedescoperiți (munți antici formați prin activitatea vulcanică) se pot ridica la mii de metri, punând în pericol submarinele.

• Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
• Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela

Condusă de cercetătorul Julie Gevorgian, de la Scripps Institution of Oceanography din California (SUA), o echipă de oameni de știință tocmai a descoperit peste 19.000 de munți subacvatici noi, folosind un nou lot de date satelitare.

Faptul că atât de multe vârfuri subacvatice au fost găsite pe sub suprafața oceanului este „incredibil”, a declarat Gevorgian.

„Mai ales când îți dai seama cât de mari sunt acești munți subacvatici și că erau necunoscuți anterior”, a adăugat el, citat de Science Alert.

Cum au putut fi detectați atât de mulți vulcani antici?

Creați de activitatea vulcanică adânc sub suprafața oceanului, munții subacvatici se pot ridica la aproximativ 3-10 kilometri înălțime. Aceștia tind să fie ușor detectabili de sonare, dar numai dacă se întâmplă să treacă o navă pe deasupra lor.

Munții subacvatici mai mici, cu o înălțime mai mică de 2 kilometri, sunt și mai greu de găsit, deși tind să se formeze în apropierea crestelor oceanice, unde magma își face loc prin scoarța subțire și fracturată a Pământului.

În ultimul deceniu, oamenii de știință au apelat la datele satelitare pentru a detecta micile denivelări de pe suprafața oceanului și pentru a cartografia locurile unde se află acești vulcani antici.

Dacă sonarul folosește unde sonore care ricoșează de pe fundul mării pentru a-i cartografia caracteristicile, altimetria satelitară face acest lucru indirect, măsurând ușoare modificări ale înălțimii suprafeței mării, care reflectă atracția gravitațională care vine de la movilele din scoarța scufundată a Pământului. Cu cât movila este mai mare, cu atât mai mult atracția sa gravitațională atrage apa de mare de deasupra.

Folosind această metodă, Gevorgian și colegii săi au identificat 19.325 de noi vulcani subacvatici, care li se adaugă celor 24.643 de munți subacvatici pe care doi membri ai echipei îi catalogaseră anterior în 2011, corectând și unele greșeli cu această ocazie.

Acest studiu duce totalul la 43.454 de munți subacvatici, aproape dublând numărul celor despre care se știa anterior.

Ce înălțimi au munții subacvatici descoperiți?

Mulți dintre munții subacvatici recent descoperiți sunt mici, considerați a fi prea mici pentru a fi detectabili în datele satelitare. Cu toate acestea, progresele recente pentru extinderea acoperirii și îmbunătățirea acurateței datelor satelitare de la satelitul CryoSat-2, al Agenției Spațiale Europene, și de la SARAL, versiunea agențiilor spațiale indiene și franceze, au schimbat lucrurile.

Dintre cele 700 de vârfuri descoperite de Gevorgian și colegii săi în zone cu o acoperire deosebit de bună, cel mai mic vulcan a măsurat doar 421 de metri înălțime, un nodul destul de mic în ceea ce privește vulcanii de pe fundul accidentat al mării.

Majoritatea acestor vulcani antici erau mai înalți de 700 de metri, iar unii se ridicau până la 2.500 de metri deasupra fundului mării. Folosind acești vulcani bine studiați drept ghid, cercetătorii au estimat apoi forma și dimensiunea celorlalți munți pe care i-au localizat.

Aceștia vulcani antici ne ajută să înțelegem tectonica și nu numai

Cercetători care nu au fost implicați în studiu spun că descoperirile ar putea aprofunda înțelegerea noastră despre tectonica plăcilor, vulcanismul și mișcările curenților oceanici și a vieții marine în zone vaste ale oceanului care au rămas necartografiate atât de mult timp.

Ghidând apele bogate în nutrienți din adâncime, munții subacvatici sunt paradisuri pentru viața marină care traversează oceanele. Pantele abrupte ale acestor munți influențează și curenții oceanici care mișcă căldura pe tot globul. Cercetătorii se așteaptă să găsească în acești vulcani și indicii despre tectonica plăcilor și magmatism, împreună cu minerale prețioase de pământuri rare.

„Datorită impactului pe care munții subacvatici îl au asupra oceanelor și ecosistemelor, acestea sunt caracteristici importante de studiat, cartografiat și clasificat”, scriu Gevorgian și colegii săi în lucrare.

Vârfurile subacvatice ar putea fi, de fapt, mult mai multe

În ciuda acestei actualizări masive a numărului de munți subacvatici cunoscuți, cercetătorii cred că ar mai putea exista alte mii care așteaptă să fie descoperiți. În 2011, ei au estimat că ar putea exista până la 55.000 de vârfuri subacvatice la nivel global, un număr care ar putea necesita o revizuire pe baza noilor date.

„Studiul nostru a ajutat cu siguranță la obținerea de progrese în ceea ce privește catalogul global al munților subacvatici, dar îmbunătățirile în rezoluția datelor ne pot ajuta să găsim și mai mulți”, a spus Gevorgian.

Sunt deja în curs de desfășurare misiuni pentru a ajuta la realizarea acestui lucru, dar detectarea munților subacvatici mai mici nu este ușoară: aceștia pot fi ascunși de sedimentele oceanice îngrămădite peste ei sau de caracteristicile fundului mării din apropiere și de curenții oceanici turbulenți care pot afecta diferențele gravitaționale subtile pe care sateliții sunt proiectați să le perceapă.

Studiul a fost publicat în Earth and Space Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Este posibil să te îneci în Marea Moartă?

Valuri intense de căldură au loc chiar și pe fundul oceanului, arată un studiu

Ar fi fost găsită cea mai veche dovadă a impactului unui meteorit pe Pământ

Cercetătorii brazilieni au descoperit roci din plastic pe o insulă îndepărtată