Modul neașteptat în care încălzirea apei influențează dimensiunile peștilor

Teoria conform căreia peștii se vor micșora din cauza încălzirii globale a fost pusă sub semnul întrebării de un nou studiu.

Studiul a constatat că poluarea cu apă caldă a crescut ratele de creștere, dar și ratele de deces, rezultând o populație de pești mai tineri, dar mai mari.

• Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
• Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela

Descoperirea este în contradicție parțială cu previziunile generale ale efectului încălzirii asupra ecosistemelor naturale și subliniază faptul că acestea trebuie testate în experimente la scară largă.

Cercetarea a fost publicată în eLife.

Pe măsură ce ecosistemele acvatice se încălzesc, se prognozează că animalele precum peștii vor crește mai repede la o vârstă fragedă, dar vor ajunge la dimensiuni mai mici ale corpului ca adulți. Acest model a fost observat în principal în experimente la scară mică și, deși unele studii au testat această predicție în medii naturale, acestea au fost efectuate în principal pe specii de pești supuse pescuitului, unde procesul de pescuit în sine poate influența ratele de creștere și dimensiunile peștilor.

„Studiile asupra efectelor încălzirii apelor asupra peștilor din experimente la scară largă, semi-controlate în cadru natural, sunt rare, dar pot oferi perspective unice”, spune autorul principal Max Lindmark, cercetător la Universitatea Suedeză de Științe Agricole, Departamentul de Resurse acvatice, Lysekil, Suedia.

„Am folosit un sistem unic de studiu pentru a investiga modul în care poluarea cu apă caldă a schimbat ratele de mortalitate, ratele de creștere și dimensiunea peștilor de-a lungul mai multor generații”, a continuat el.

Cum sunt influențate dimensiunile peștilor de creșterea temperaturii apei?

Echipa a efectuat studiul într-un golf închis de coastă care a primit apă de răcire de la o centrală nucleară, făcându-l cu 5-10°C mai cald decât apele din jur. Ei au comparat speciile de biban european din golful închis și dintr-o zonă de referință din arhipelagul adiacent pe o perioadă de 24 de ani.

Ei au combinat datele privind capturile cu măsurători ale lungimii a peștilor de o anumită vârstă (calculate înapoi pe tot parcursul vieții din „inelele de vârstă” din structuri dure), apoi le-au analizat folosind modele statistice pentru a investiga modul în care poluarea cu apă caldă a afectat vârsta și dimensiunea populațiilor de pești, precum și ratele de creștere și mortalitate ale acestora.

Deși cercetătorii au descoperit diferențe notabile statistic în ratele de creștere estimate, ratele de deces și dimensiunile populațiilor de pești între zonele încălzite și cele de referință, nu toate aceste schimbări au fost așa cum se așteptau, scrie Phys.org.

Deși femelele de biban din zona caldă au crescut mai repede, așa cum a anticipat echipa, au continuat să facă acest lucru de-a lungul vieții. Prin urmare, acești pești au atins o dimensiune mai mare, cu aproximativ 7-11% mai mare în zona încălzită, în comparație cu zona de referință.

Descoperirea, în contradicție cu alte studii

Mai mult, autorii spun că mărirea ratei de creștere a peștilor mai tineri din cauza apei calde a fost atât de pronunțată încât, chiar dacă ratele de deces au fost mai mari din cauza încălzirii și au dus la o populație generală mai tânără de pești, dimensiunile peștilor și abundența relativă a peștilor mai mari tot erau mai ridicate în zona încălzită.

Această tendință intră în conflict cu predicția că încălzirea globală ar micșora peștii în timp, în special pe cei mari și bătrâni. În esență, încălzirea ecosistemului a dus în schimb la pești mai tineri, dar mai mari în acest studiu.

„Studiul nostru oferă dovezi puternice pentru diferențele induse de încălzire în ratele de creștere și mortalitate în rândul unei populații naturale a unei specii de pești temperate neexploatate expuse la creșterea temperaturii apei cu 5–10°C timp de mai mult de două decenii”, spune Malin Karlsson, la Departamentul Natură și Mediu, Consiliul de administrație al județului Västmanland, Suedia.

„Aceste efecte în mare măsură, dar nu complet, se contracarează reciproc: în timp ce peștii sunt mai tineri, ei sunt, de asemenea, mai mari în medie”, spune Karlsson.

Predicțiile nu trebuie generalizate

„Aceste constatări evidențiază faptul că predicțiile generalizate bazate pe teorii precum regula mărime-temperatură pot avea o utilizare limitată pentru prezicerea schimbărilor la nivel de populație și că atât ratele de deces, cât și ratele de creștere sunt importante atunci când se studiază efectele temperaturii”, conchide autoarea principală Anna Gårdmark, de la Universitatea Suedeză de Științe Agricole, Departamentul de Resurse Acvatice, Uppsala, Suedia.

„Deși am studiat doar o singură specie, acest experiment unic privind schimbările climatice sugerează efectele încălzirii la scara unui întreg ecosistem, făcând descoperirile sale extrem de relevante în contextul încălzirii globale”, a concluzionat ea.

Vă recomandăm să citiți și:

Șopârlele Gecko își recunosc propriul miros, arată noi experimente

Conflictul om-animal, efectul neștiut al schimbărilor climatice

Noi specii de păianjeni au fost descoperite în peșterile din Israel

Creierul caracatițelor funcționează după modele nemaivăzute până acum