Șopârlele Gecko își recunosc propriul miros, arată noi experimente

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Șopârlele Gecko își pot folosi limba astfel încât să facă diferența între propriul miros și cel al altor membri ai speciei, după cum au arătat cercetătorii de la Universitatea din Berna, Elveția, într-un studiu experimental. Descoperirile au arătat că șopârlele pot comunica în mod social, ceea ce înseamnă că acestea sunt mult mai inteligente decât se presupunea anterior.

Recunoașterea de sine este capacitatea de a detecta stimuli care provin de la propria persoană. Noi, ca oameni, precum și unele animale, ne putem identifica pe noi înșine vizual atunci când ne uităm în oglindă. Totuși, nu toate animalele se bazează în primul rând pe simțul văzului.

Șopârlele Gecko, de dimensiuni mai mici, precum și alte șopârle mai mari și șerpii își folosesc limbile ca să perceapă chimicalele, așa-numiții feromoni, de la alți indivizi. De exemplu, atunci când se cațără pe un perete, șopârlele se opresc din când în când ca să își plimbe limba în jur. Acest lucru le permite să detecteze potențiali parteneri sau rivali, potrivit EurekAlert.

Dar pot șopârlele să își detecteze propriul miros și să se recunoască după acesta?

Șopârlele folosesc substanțe chimice de pe piele pentru comunicarea cu ceilalți indivizi

Într-un studiu recent publicat în Animal Cognition, cercetătorii de la Institutul de Ecologie și Evoluție al Universității din Berna au urmărit să afle dacă șopârlele pot detecta substanțele chimice de pe piele pe care le produc chiar acestea și dacă pot face distincție între aceste substanțe chimice și cele ale altor șopârle de același sex.

Experimentele au confirmat că șopârlele Gecko sunt capabile de acest lucru. În timpul testelor, animalele au fost mult mai interesate de chimicalele de pe pielea altor șopârle decât de cele de pe propria piele. Asta arată că șopârlele folosesc feromonii pentru comunicarea socială.

Un comportament de recunoaștere a propriei identități

În timpul experimentului, cercetătorii au prezentat șopârlelor diferite mirosuri pe tampoane de bumbac. Pe lângă propriul lor miros, acestea erau mirosuri de la alte șopârle sau mirosuri de control, cum ar fi apa și menta. Atunci când au reacționat, șopârlele au manifestat două tipuri de comportament: pe de o parte, au scos limba în direcția mirosului de pe tampon și, pe de altă parte, spre zona înconjurătoare, propriul lor spațiu.

Cercetătorii au interpretat acest comportament ca fiind un semn că șopârlele percep mai întâi mirosul de pe tampon și apoi îl compară cu propriul miros de pe pereții incintei.

Reptilele, creaturi mai inteligente și mai sociabile decât credeam

Descoperirile studiului au arătat că șopârlele pot comunica social folosind chimicalele de pe pielea lor și propriile excremente și că folosesc aceste substanțe chimice pentru a se distinge de alte șopârle.

„Șopârlele și reptilele, în general, sunt considerate animale primitive nesociabile. Trebuie să recunoaștem că reptilele sunt mult mai sociabile și mai inteligente decât credeam”, a spus Birgit Szabo.

Vă mai recomandăm și: 

Secretele îmbătrânirii, dezvăluite în cel mai amplu studiu privind longevitatea reptilelor

Șopârlele care supraviețuiesc incendiilor de vegetație sunt mai vigilente la sunetul flăcărilor

Originile șopârlelor, elucidate de o nouă fosilă din Scoția

Peste 20% dintre speciile de reptile se află în pericol de dispariție