Încălcarea limitelor climatice pune în pericol viitorul omenirii

Impactul oamenilor asupra planetei este de necontestat. Dar ce înseamnă, de fapt, acest lucru? Cercetătorii au realizat prima cuantificare a limitelor pentru o planetă sigură și echitabilă și arată că ne asumăm un risc uriaș în ceea ce privește bunăstarea planetei noastre. 

Una dintre aceste limite este, de fapt, bine-cunoscută: cea climatică. Ca să fie considerată sigură și corectă, anomalia temperaturii globale ar trebui să fie sub 1 grad Celsius. Partea „justă” a fost deja încălcată, ceea ce a făcut ca miliarde de oameni să fie expuși la prejudicii cauzate de criza climatică. Partea „sigură” nu a fost încă încălcată, deoarece nu am depășit pragul de 1,5 grade Celsius.

• Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
• Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?

În ceea ce privește limita biosferei, la nivel global, am dori ca ecosistemele să acopere până la 60 % din planetă. Acest procent a fost depășit, iar în prezent se situează între 45 și 50%. Acest lucru poate avea consecințe devastatoare atât pentru animalele sălbatice, cât și pentru oameni. La nivel local, acest lucru s-ar traduce prin aproximativ 20-25% de ecosisteme naturale pe kilometru pătrat, ceea ce a fost încălcat în cazul a două treimi din zonele de uscat dominate de om. Studiul a fost publicat în revista Nature.

Cum arată Pământul în Antropocen?

Fluxul și utilizarea apei se numără, de asemenea, printre limitele din întreaga lume care au fost încălcate. În cazul apelor subterane – tipul de apă pe care o bem și o folosim – scăderea anuală a debitului trebuie să fie mai mică decât reîncărcarea, o cerință evidentă pentru a menține un rezervor. Dar pentru aproape jumătate din planetă (47%), acest lucru nu este valabil, potrivit IFL Science.

Totodată, există problema dependenței excesive de îngrășăminte, precum azotul și fosforul. Aceștia pot avea consecințe mortale, cum ar fi dezvoltarea algelor uriașe. Astfel de limite au fost încălcate. Excedentul actual de azot este de peste două ori mai mare decât nivelul sigur și corect pentru întreaga lume. Cantitatea de fosfor eliberată anual este puțin peste limita superioară, ceea ce sugerează că ar putea fi ușor de limitat.

„Ne aflăm în Antropocen, punând în pericol stabilitatea și reziliența întregii planete. Acesta este motivul pentru care, pentru prima dată, prezentăm cifre cuantificabile și o bază științifică solidă pentru a evalua starea de sănătate a planetei noastre, nu numai în ceea ce privește stabilitatea și reziliența sistemului terestru, ci și în ceea ce privește bunăstarea umană și echitatea/justiția”, a declarat, într-un comunicat, autorul principal, profesorul Johan Rockström, copreședinte al Comisiei Pământ și director al Institutului Potsdam pentru cercetarea impactului climatic.

Acordul de la Montreal a dus la refacerea stratului de ozon

Întrucât omenirea este cea care a provocat problemele climatice, tot oamenii vor trebui să găsească soluțiile potrivite. Cercetările au arătat că Acordul de la Montreal – acordul global pentru protejarea stratului de ozon stratosferic al Pământului prin eliminarea treptată a substanțelor chimice care îl epuizează – nu numai că a dus la refacerea stratului de ozon, dar ajută și la combaterea schimbărilor climatice, întrucât a întârziat cu până la 15 ani prima vară arctică fără gheață.

„O transformare sigură și echitabilă către o planetă gestionabilă necesită o acțiune colectivă urgentă din partea mai multor actori, în special din partea guvernelor și a mediului de afaceri, pentru a acționa în limitele sistemului Pământului și pentru a păstra intact sistemul nostru de susținere a vieții de pe planetă. Gestionarea bunurilor comune globale nu a fost niciodată mai urgentă și mai importantă”, a explicat Wendy Broadgate, director executiv al Comisiei Pământului și director al Global Hub (Suedia), Future Earth.

Vă mai recomandăm și: 

Sunetele pădurii: Cercetătorii pot măsura biodiversitatea cu ajutorul ecoacusticii

Erupția vulcanului din Tonga a creat o bulă de plasmă rară în ionosfera Pământului

Cum ar fi viața pe Pământ dacă planeta noastră s-ar roti în direcția opusă?

„Praful magic” care ne-ar putea răci planeta și ar combate schimbările climatice