„Arma secretă” care îi ajută pe elefanți să fie extrem de pricepuți la furat

Mustățile elefanților nu seamănă cu cele ale altor animale, cum ar fi pisicile și șobolanii. Sunt groase și imobile, fapt ce îi determină pe cercetători să se întrebe ce scop au acestea de fapt. Mustățile de elefant au fost descrise pentru prima data în 1890, dar un nou studiu este primul de acest gen care a analizat beneficiile pe care elefanții le-ar putea avea de pe urma acestor peri.

Elefanții devin mai ciudați cu cât sunt priviți mai de aproape, iar trompa nu face excepție.

• Cea mai mare pânză de păianjen din lume a fost găsită într-o peșteră europeană
• Orcile au început să vâneze rechini albi într-un mod ingenios

Oricât de amuzante ni s-ar părea, aceste extremități incredibile au aproximativ 150.000 de unități musculare. Organizația de mediu WWF spune că trompa ar putea fi cel mai sensibil organ găsit la orice mamifer, putând în același timp să aspire și să țină opt litri de apă.

Trompa poate să apuce mâncare, să fure pălării și chiar să acționeze ca un tub de respirat în timp ce animalul înoată. Trompele, de asemenea, sunt foarte puternice, scrie IFL Science.

Dar ce scop au mustățile elefanților? Pentru a-și face o idee mai bună, cercetătorii au condus două ramuri de investigație, una foarte distractivă, cealaltă mai puțin.

Un experiment distractiv pentru a studia mustățile elefanților

Experimentul distractiv a implicat analizarea imaginilor video cu o femelă de elefant asiatic care adună bucuroasă fructe și legume dintr-o cutie. În imagini, trompa apucă cu pricepere un morcov și „aspiră” un măr.

Înregistrările au arătat că mustățile rămân imobile în timp ce trompa acționează, spre deosebire de cele ale pisicilor și ale șobolanilor, care se mișcă adesea pentru a obține mai multe informații despre mediu.

Cu ce diferă aceste mustăți de cele ale pisicilor?

Experimentul mai puțin distractiv s-a uitat la trompele și mustățile a șase elefanți africani și a opt elefanți asiatici de la o grădină zoologică care au murit din cauze naturale sau au fost eutanasiați din cauza unor complicații grave de sănătate.

Acest experiment a dezvăluit că mustățile sunt groase, cilindrice și lipsite de caracteristicile specializate ale foliculului care ajută creierul altor animale să detecteze mișcarea delicată a mustăților.

Combinate, rezultatele indică faptul că, deși mustățile lor nu sunt active în detectarea mediului apropiat din jurul trompei, acestea contribuie probabil la natura deja extrem de sensibilă a acesteia pentru a crea un organ manevrabil în mod unic.

„Mustățile trompelor de elefanți diferă semnificativ de mustățile altor mamifere. La multe mamifere mici, mustățile sunt subțiri, conice, mobile, dispuse simetric în jurul botului și au un rol în detectarea mediului din jurul botului”, au concluzionat autorii studiului.

Trompa elefantului, un organ extraordinar

„În schimb, mustățile trompei de elefant sunt groase, neconice, imobile, lateralizate și sunt dispuse în matrice de înaltă densitate pe partea ventrală și pe vârful trompei”, mai scriu aceștia.

„Sugerăm că însușirile unice ale trompei au evoluat pentru a oferi un spațiu de acțiune controlat haptic pentru capacitățile extraordinare de manipulare ale organului”, au concluzionat oamenii de știință.

Studiul este publicat în revista Communications Biology.

Vă recomandăm să citiți și:

Misterioasa pisică-vulpe corsicană este o specie unică

Sitarii au cele mai albe pene măsurate vreodată

Cel mai mare prădător terestru din lume își pierde habitatul odată cu topirea gheții

Albinele mor într-un ritm îngrijorător