Pangeea Ultima, următorul supercontinent al Pământului, va însemna dispariția oamenilor

De mai bine de 300 de milioane de ani, mamiferele de toate formele și dimensiunile au prosperat pe Pământ. Dar acest lucru s-ar putea schimba odată cu formarea următorului supercontinent.

În prezent, această clasă de animale de mare succes există în aproape fiecare habitat major de pe uscat, persistând prin fluctuații climatice masive și mai multe extincții în masă.

• Ce origine preistorică are cafeaua, una dintre cele mai consumate băuturi din lume?
• Criza climatică crește frecvența valurilor oceanice mortale, indică un studiu

Este greu de imaginat o lume fără mamifere. Cu toate acestea, un nou studiu condus de cercetători de la Universitatea din Bristol (Anglia) sugerează că formarea următorului supercontinent va provoca, în cele din urmă, moartea aproape tuturor creaturilor cu sânge cald, producătoare de lapte.

Ce probleme va aduce formarea următorului supercontinent al Terrei?

Modele recente prevăd că efectul de gaze cu efect de seră al Pământului ar putea atinge un prag critic care face ca cea mai mare parte a planetei să fie „de nelocuit pentru mamifere” atunci când următorul supercontinent, o masă de pământ pe care unii o numesc Pangeea Ultima, se va forma în următorii aproximativ 250 de milioane de ani.

„Formarea și decăderea Pangeei Ultima va limita și… în cele din urmă va pune capăt vieții mamiferelor terestre pe Pământ prin depășirea toleranțelor lor termice la căldură, cu miliarde de ani mai devreme decât s-a presupus anterior”, scriu cercetătorii din spatele modelului.

În prezent, experții înțeleg foarte puține lucruri despre ce se întâmplă cu clima Pământului atunci când continentele sale se unesc într-o singură masă de pământ mare, un eveniment de mare amploare, care s-a petrecut în mai multe rânduri în istoria planetei noastre, scrie Science Alert.

Ce putem învăța de la precedentul supercontinent, Pangeea?

Ultimul supercontinent al Pământului, numit Pangeea, a apărut acum aproximativ 310 milioane de ani și este cel despre care oamenii de știință știu cel mai mult.

Folosind Pangeea ca studiu de caz, o echipă internațională de cercetători din SUA, Marea Britanie, China și Elveția a încercat să prezică ce se va întâmpla cu clima Pământului în timpul formării următorului supercontinent. Rezultatele lor sugerează că, în viitorul îndepărtat, lucrurile vor deveni mult mai fierbinți; insuportabil de fierbinți.

Nu numai că Soarele va emite cu aproximativ 2,5% mai multă radiație, dar formarea unui supercontinent va modifica drastic sistemul climatic global, posibil uscând zone uriașe de pământ și captând mai mult dioxid de carbon în atmosferă.

În timpul primului supercontinent Pangeea, între 334 de milioane și 255 de milioane de ani în urmă, nivelurile de dioxid de carbon din atmosferă au crescut de la aproximativ 200 de părți pe milion până la 2.100 ppm. Acest lucru a creat temperaturi extreme cu aproximativ 10 °C mai mari decât media globală actuală. Pentru a pune acest lucru în perspectivă, nivelurile actuale de dioxid de carbon din atmosferă se situează în jur de 416 ppm față de nivelurile preindustriale.

Dacă, în viitor, dioxidul de carbon din atmosferă va depăși din nou 560 ppm, chiar și pentru doar un secol, acest lucru ar putea duce la un eveniment de extincție în masă la egalitate cu „Big 5”.

Formarea următorului supercontinent va modifica drastic clima

Din păcate, modelele sugerează că acest lucru se va întâmpla atunci când se formează Pangeea Ultima, deoarece plăcile tectonice creează feedback-uri climatice și sisteme meteorologice modificate. Dacă mai puțină apă dulce este transportată în regiunile interioare, de exemplu, acest lucru ar putea usca pădurile și ar putea transforma rezervoarele de carbon din interior în robinete de carbon.

Modelând cel mai rău scenariu, cercetătorii prevăd că Pangeea Ultima ar putea duce la o temperatură medie a unei luni calde de 46,5 °C. Judecând după cunoștințele actuale despre stresul termic critic în rândul mamiferelor, acele temperaturi vor fi probabil prohibitive pentru marea majoritate a speciilor cunoscute.

„La 280 ppm, cea mai mare parte din tropice devine nelocuibilă”, explică cercetătorii, „și cu 1.120 ppm acest lucru se extinde la latitudinile medii și înalte”.

De fapt, la 1.120 ppm, modelele sugerează că nu mai mult de 8% din Pangeea Ultima va continua să susțină viața mamiferelor. În această etapă drastică, vor mai rămâne doar câteva refugii la latitudini mari.

Mamiferele nu pot evolua suficient de repede

În această regiune ar putea supraviețui totuși rozătoarele nocturne care fac vizuini și „mamiferele migratoare foarte specializate”. Dar chiar și mamiferele care călătoresc din habitat în habitat se vor confrunta cu condiții periculoase pe măsură ce în Pangeea Ultima se formează deșerturile la nivelul întregului continent, făcând călătoria prin aceste secțiuni aride în mare măsură „nepractică”.

„Deși nu putem ignora adaptarea evolutivă la stresul termic și rece, studii recente au arătat că limitele superioare ale termotoleranței mamiferelor sunt conservate în timpul geologic și nu au crescut în timpul evenimentelor de încălzire rapide sau mai lente din trecut”, scriu cercetătorii.

Având în vedere acest context istoric, există puține șanse ca mamiferele să evolueze suficient de repede pentru a face față la formarea următorului supercontinent al Pământului.

Studiul a fost publicat în Nature Geoscience.

Vă recomandăm să citiți și:

O specie de bambus este pe cale să înflorească pentru prima dată după 120 de ani

O nouă specie misterioasă și unică, găsită în adâncurile oceanului

Soluția prin care Europa ar putea atinge neutralitatea emisiilor de CO2 în următorii 10 ani

Un nou arbore genealogic arată că amfibienii au evoluat cu zeci de milioane de ani mai târziu