Îmbunătățirea calității aerului duce la mai multe incendii forestiere

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Care este legătura delicată dintre îmbunătățirea calității aerului și ecosistem? Dacă dorim aer mai curat, mai puține incendii forestiere și o schimbare climatică mai puțin severă, un nou studiu de la UC Riverside arată că trebuie să reducem simultan poluarea cu aerosoli și gazele cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon.

Studiul a descoperit că pădurile boreale din emisfera nordică sunt deosebit de vulnerabile la efectele negative date de îmbunătățirea calității aerului, mai precis, ale reducerii poluării cu aerosoli. Printre acestea se numără pădurile din Canada, Alaska, Europa de Nord și Rusia de Nord.

Aerosolii sunt particule mici, cum ar fi praful și sarea de mare, precum și substanțele chimice din aer produse de arderea combustibililor fosili. Ei sunt responsabili pentru calitatea slabă a aerului. Studiul UCR, publicat în revista Science Advances, a arătat că reducerea nivelului aerosolilor creați de om duce la creșterea numărului de incendii de pădure, în special în pădurile din emisfera nordică.

Iată cum îmbunătățirea calității aerului îi face rău planetei

Deoarece particulele de aerosol, cum ar fi sulfatul și precursorii săi, cum ar fi dioxidul de sulf, reflectă lumina soarelui și fac norii mai strălucitori, îndepărtarea lor înseamnă că mai multă căldură solară ajunge pe sol.

„Îmbunătățirea calității aerului, care este un lucru pe care cu toții îl dorim, va accelera încălzirea globală și va influența incendiile de pădure, cu excepția cazului în care reducem și emisiile de gaze cu efect de seră, cum ar fi metanul și dioxidul de carbon”, a spus Robert Allen, profesor de climatologie la UCR și autor principal al studiului.

Efectul de încălzire al nivelurilor de dioxid de carbon din atmosferă este bine cunoscut. Arderea combustibililor fosili pentru căldură, electricitate și transport adaugă niveluri crescute de CO₂ în atmosferă. CO₂ acționează ca o pătură, prevenind pierderea căldurii de pe Pământ.

Legătura dintre aerosoli, dioxid de carbon și plante

Valurile de căldură și secetele apar mai frecvent în climatul de astăzi decât acum 50 de ani. Aceste condiții fac ca plantele să moară și să devină combustibil pentru incendiile de pădure.

„Când usuci solul, acest lucru usucă și plantele, făcându-le mai combustibile. Încălzirea contribuie la incendiile de pădure”, a spus Allen.

Atât reducerile de CO₂, cât și cele de aerosoli cauzează încălzire și creează creșteri mari ale incendiilor de pădure. Totuși, reducerea emisiilor de aerosoli creează mai multe incendii.

„De obicei, asociem activitatea incendiilor cu creșterea căldurii, condiții mai uscate, combustibilitate crescută și așa mai departe. Dar în experimentele noastre, am văzut că, deși creșterile de CO₂ cauzează o creștere mai mare a temperaturilor, există de fapt o creștere mai mare a activității incendiilor odată cu reducerea aerosolilor”, a spus Allen.

Pe măsură ce plantele convertesc lumina în hrană prin fotosinteză, ele folosesc CO₂. Cu mai mult CO₂ în atmosferă, plantele nu trebuie să își țină porii deschiși atât de mult pentru a obține CO₂-ul necesar. Menținerea porilor închiși le permite să rețină mai multă apă. De asemenea, înseamnă că plantele nu trebuie să extragă atât de multă apă din sol, explică Eurek Alert.

Acest lucru implică faptul că, în condiții de reducere a aerosolilor, plantele se usucă mai mult. Pe măsură ce tot mai puțini aerosoli răcoritori fac condițiile mai calde, apa se evaporă mai mult din porii plantelor. Pe măsură ce plantele pierd apă, trebuie să extragă mai multă din sol, ceea ce duce și la uscarea solului.

Cum putem atinge îmbunătățirea calității aerului fără a afecta clima?

Este de remarcat faptul că aerosolii creați de om au o durată de viață scurtă. „Dacă ai opri emisiile de aerosoli astăzi, aceștia ar cădea din atmosferă într-o săptămână”, a spus Allen.

La nivel global, s-au înregistrat progrese în reducerea aerosolilor de sulfat rezultați din emisiile de dioxid de sulf. SUA și Europa au redus semnificativ arderea cărbunelui. Centralele electrice pe bază de cărbune rămase utilizează acum tehnologii de „scrubbere” care previn formarea acestor substanțe chimice. „Acest lucru este bun pentru calitatea aerului, dar potențial rău pentru climă”, a spus Allen.

O modalitate mai rapidă de a compensa încălzirea indusă de reducerea aerosolilor ar fi să se facă reduceri semnificative ale emisiilor de metan din agricultură, combustibili fosili și deșeuri din gropile de gunoi.

Metanul încălzește planeta de 86 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon, dar are o durată de viață mult mai scurtă. Metanul durează doar aproximativ un deceniu, comparativ cu CO₂, care poate dura mii de ani.

„Încălzirea pe care ai obține-o din reducerea aerosolilor ar putea fi compensată prin reducerea suficientă a metanului”, a spus Allen.

Peste 150 de țări au semnat un angajament de a reduce emisiile de metan cu cel puțin 30% față de nivelurile din 2020 până în 2030. Participanții reprezintă mai mult de jumătate din toate emisiile de metan create de om, deci acesta este un obiectiv realizabil.

„Suntem pe traiectoria corectă în ceea ce privește aerosolii și metanul. Încă mai am speranță, dar există o fereastră îngustă de timp pentru a face acest lucru și a evita cele mai grave impacturi climatice proiectate. Acest deceniu este important”, a spus Allen.

Vă recomandăm să citiți și:

Schimbările climatice perturbă debitul sezonier al râurilor

Europa nu este pregătită pentru riscurile climatice tot mai mari, potrivit unui raport

Cutremurele afectează rezistența pădurilor timp de decenii

Florile de primăvară înfloresc cu săptămâni mai devreme decât în urmă cu câteva decenii