Florile de primăvară înfloresc cu săptămâni mai devreme decât în urmă cu câteva decenii

Înflorirea este declanșată de stimuli din mediu, precum schimbările de temperatură și creșterea nivelului de substanțe nutritive și apă. Un nou studiu a descoperit că florile de primăvară înfloresc acum mai devreme.

În Parcul Național Doñana, situat în extremitatea sud-vestică a Spaniei, aceste condiții ideale de înflorire apar cu câteva săptămâni mai devreme în prezent. Din cauza unei creșteri a temperaturilor medii de doar un grad Celsius și a temperaturilor minime cu 2°C mai ridicate decât de obicei, flora parcului are impresia că este prima săptămână din mai încă mijlocul lunii aprilie.

• Un nou studiu schimbă tot ce știam despre disparițiile misterioase ale marilor rechini albi
• Căprioarele creează semnale ultraviolete în păduri, au descoperit cercetătorii

În parc există peste 875 de specii de plante indigene. Unele dintre ele sunt cunoscute grădinarilor: lavandă, rozmarin, cimbru, garoafă, oleandru, euforbie, ienupăr și mure.

Florile de primăvară înfloresc mai devreme din cauza schimbărilor climatice

Cu acces la date de înflorire pentru 51 de specii de arbuști, tufe și copaci pe o perioadă de 35 de ani, cercetătorii de la Universitatea din Sevilla (Spania) și Universitatea de Stat din São Paulo (Brazilia) au putut urmări când înfloresc florile de primăvară, lucru care acum se petrece cu 22 de zile mai devreme decât înregistrarea inițială din anii ’80.

Din cauza schimbărilor climatice, arată cercetarea, multe dintre plantele din Parcul Național Doñana și-au ajustat ritmurile biologice, studiate în cadrul științei cunoscute sub denumirea de „fenologie”.

„Pheno-” provine din limba greacă și înseamnă „a arăta, a scoate la lumină, a face să apară”. Este studiul fenomenelor biologice, al evenimentelor periodice din ciclurile de viață biologică. Accentul este pus pe ceea ce se întâmplă, și când, și în secolul al XXI-lea, a devenit o modalitate importantă de a urmări schimbările climatice.

80% dintre speciile de flori din acest studiu au început să înflorească mai devreme în sezon, iar 68% s-au oprit din înflorire mai devreme, scrie Science Alert.

Rozmarinul (Salvia rosmarinus) și-a modificat cel mai mult perioada de înflorire dintre toate speciile studiate, acum înflorește cu 92 de zile mai devreme.

Ce înseamnă aceste modificări pentru ecosistem?

Nu toate speciile au avut aceeași schimbare; multe înfloresc pentru o perioadă mai lungă decât în trecut, ceea ce înseamnă că perioadele de înflorire se suprapun în combinații noi. Puțin peste jumătate dintre speciile din studiu polenizate de insecte concurează acum pentru atenție, ceea ce ar putea implica o suprapopulare semnificativă.

Cu toate acestea, aproximativ 40% dintre speciile polenizate de insecte și-au schimbat, fără să își dorească, perioada de înflorire departe de potențiali competitori, găsind, poate, noi oportunități.

Parcul Național Doñana se află la granița cu Strâmtoarea Gibraltar, iar mlaștinile sale extinse de sare oferă o locație crucială de oprire pentru speciile care migrează sezonier între Europa și Africa. Acest lucru înseamnă că orice schimbare în acest ecosistem extrem de biodivers ar putea avea efecte care ajung până în Europa de Nord și Africa de Sud.

Prin urmare, condițiile ideale de înflorire apar mai devreme, iar florile își deschid petalele mai devreme. Cu toate acestea, aproape toate speciile din acest studiu depind de polenizarea insectelor pentru a se reproduce, iar insectele depind de florile pe care le consumă.

Parcul Național Doñana este o zonă de reproducere și de tranzit pentru mii de specii de păsări migratoare în timpul iernii, care reprezintă un alt eveniment fenologic, strâns legat de disponibilitatea sezonieră a alimentelor precum insectele și semințele. Este dificil să ne imaginăm câte specii ar putea fi influențate de această mică reprogramare.

Monitorizarea pe termen lung a mediilor naturale este rară. Prin urmare, studiile precum acesta, care pun în aplicare decenii de date într-un mod nou, sunt adesea singura modalitate de a arunca o privire asupra impactului pe care îl au schimbările climatice asupra vieții pe Pământ.

Această cercetare a fost publicată în Annals of Botany.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. De ce este șofranul cel mai scump condiment din lume?

Unele mamifere tropicale par să aibă „fobie de Lună”

Viermii de la Cernobîl nu sunt deloc afectați de radiații

Test de cultură generală. De ce este roz carnea de somon?