Home » Natură » Cântecul balenelor este foarte asemănător cu vorbirea umană, spun cercetătorii

Cântecul balenelor este foarte asemănător cu vorbirea umană, spun cercetătorii

Publicat: 16.02.2025

Două noi studii au descoperit o complexitate surprinzător de asemănătoare cu cea umană în cântecul balenelor, punând sub semnul întrebării unicitatea noastră și oferind indicii despre evoluția limbajului.

Unul dintre studii arată că unele specii de balene pot egala sau chiar depăși eficiența vorbirii umane, balenele cu cocoașă (Megaptera novaeangliae) fiind cele mai apropiate competitoare.

Al doilea studiu a descoperit că structura statistică prezentată de cântecul balenelor cu cocoașă respectă tipare considerate definitorii pentru limbajul uman.

„Aceste descoperiri contestă presupunerea că limbajul uman este unic, evidențiind asemănări profunde între specii evolutiv îndepărtate”, explică Simon Kirby, profesor de evoluție a limbajului la Universitatea din Edinburgh (Scoția).

Pe lângă faptul că ne impresionează și ne oferă o perspectivă mai umilă asupra abilităților noastre, aceste descoperiri ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine limbajul altor animale, inclusiv pe al nostru. Cercetările recente sugerează că multe specii au sisteme de comunicare complexe, unele prezentând trăsături considerate anterior exclusiv umane, scrie Science Alert.

Oamenii de știință au comparat cântecul balenelor cu limbajul uman

În studiul despre eficiența comunicării, etologul și specialistul în știința computațională Mason Youngblood, de la Universitatea Stony Brook (SUA), a analizat 51 de limbi umane și 65.511 secvențe de cântece ale balenelor, aplicând două legi lingvistice.

Selecția naturală favorizează o comunicare eficientă, explică Youngblood, deoarece aceasta permite transmiterea rapidă și clară a informațiilor esențiale.

Mesajele mai complexe pot conține mai multe informații, iar redundanța asigură o transmisie mai exactă, dar aceste avantaje au un cost. Comunicarea excesivă consumă timp și energie și poate atrage prădători.

Pentru a măsura eficiența comunicării la oameni și balene, Youngblood s-a bazat pe două principii lingvistice: Legea lui Menzerath, conform căreia eficiența crește atunci când secvențele mai lungi (precum propozițiile sau cântecele) sunt alcătuite din elemente mai scurte (precum cuvinte, foneme sau note); și Legea de abreviere a lui Zipf, care sugerează că un sistem de comunicare este mai eficient atunci când elementele utilizate frecvent sunt mai scurte.

Aplicând aceste reguli la sunetele a 16 specii de cetacee, incluzând balene și delfini, Youngblood a comparat rezultatele cu 51 de limbi umane.

Cât de asemănători suntem cu aceste creaturi marine?

La 11 dintre cele 16 specii, cântecele respectau legea lui Menzerath într-o măsură similară sau chiar mai mare decât limbajul uman. Excepțiile au fost orcile (Orcinus orca), delfinii lui Hector (Cephalorhynchus hectori), delfinii Commerson (Cephalorhynchus commersonii), delfinii Heaviside (Cephalorhynchus heavisidii) și balenele-japoneze (Eubalaena japonica).

În schimb, legea lui Zipf s-a manifestat doar la balenele cu cocoașă și la balenele albastre (Balaenoptera musculus), iar dintre acestea doar balenele cu cocoașă au demonstrat un tipar comparabil cu limbajul uman.

Cel de-al doilea studiu s-a concentrat exclusiv pe cântecul balenelor cu cocoașă, utilizând metode cantitative similare celor aplicate în analiza vorbirii bebelușilor umani.

Cercetările anterioare au evidențiat o caracteristică specifică limbajului uman, esențială pentru învățare și conservarea lingvistică: distribuția frecvenței unităților lingvistice urmează o lege matematică numită distribuția Zipfiană. Această distribuție facilitează învățarea limbajului la copii și contribuie la transmiterea exactă a acestuia de-a lungul generațiilor.

Cântecele balenelor cu cocoașă prezintă o complexitate asemănătoare, având o structură ierarhică în care sunetele individuale formează fraze, frazele se repetă pentru a crea teme, iar temele sunt combinate în cântece.

În plus, balenele cu cocoașă transmit aceste cântece pe cale culturală, similar felului în care oamenii își transmit limbajul. Dacă proprietățile statistice ale limbajului uman au evoluat pentru a facilita transmiterea culturală, spun autorii studiului, atunci ar trebui să regăsim tipare similare și în cântecele balenelor.

Pentru a testa această ipoteză, cercetătorii au analizat opt ani de înregistrări ale cântecelor balenelor, aplicând tehnici de segmentare a vorbirii utilizate pentru bebeluși. Rezultatele au dezvăluit o structură ascunsă în cântece, incluzând secvențe coerente statistic a căror frecvență urmează distribuția Zipfiană, o trăsătură prezentă în toate limbajele umane.

Mai mult, lungimea secvențelor respectă și legea lui Zipf privind brevitatea, conform căreia unitățile lingvistice utilizate mai frecvent tind să fie mai scurte.

Cântecul balenelor seamănă mai mult cu muzica decât cu vorbirea

„Aplicarea metodelor folosite pentru studiul învățării limbajului la bebeluși ne-a permis să descoperim structuri nedetectate anterior în cântecele balenelor”, spune Inbal Arnon, psiholingvist la Universitatea Ebraică din Ierusalim (Israel).

Descoperirea acestei structuri „asemănătoare limbajului” a fost o surpriză, adaugă Ellen Garland, ecologist comportamental la Universitatea St. Andrews (Scoția). Totuși, ea subliniază că deși cântecele balenelor nu au semnificație semantică precum limbajul uman, ele ar putea fi mai comparabile cu muzica noastră.

Cu toate acestea, Garland concluzionează că această descoperire sugerează „că acest comportament cultural oferă perspective esențiale asupra evoluției comunicării complexe în regnul animal”.

Un studiu a fost publicat în revista Science Advances.

Cel de-al doilea studiu a fost publicat în revista Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Tarantulele sunt de neoprit, chiar și atunci când își pierd din picioare

Test de cultură generală. De ce păsările flamingo sunt roz?

Pentru prima dată, a fost obținut genomul complet al unei specii remarcabile

Tot mai mulți rechini albi cu creierul umflat sunt găsiți eșuați, iar oamenii de știință nu știu de ce

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Vaccinarea antigripală începe! Cine poate primi vaccinul compensat sau gratuit?
Vaccinarea antigripală începe! Cine poate primi vaccinul compensat sau gratuit?
Cum schimbă Inteligența Artificială joburile din bănci? Această competență este cea mai căutată!
Cum schimbă Inteligența Artificială joburile din bănci? Această competență este cea mai căutată!
Ce sunt micro-călătoriile, tendința către care se îndreaptă vacanțele?
Ce sunt micro-călătoriile, tendința către care se îndreaptă vacanțele?
Chiar și fără fonduri, echipă de biologi a improvizat un laborator și a făcut o descoperire uriașă
Chiar și fără fonduri, echipă de biologi a improvizat un laborator și a făcut o descoperire uriașă
Se reproduce sexual, dar produce urmași asemenea unor clone. Planta care sfidează regulile moștenirii genetice
Se reproduce sexual, dar produce urmași asemenea unor clone. Planta care sfidează regulile moștenirii genetice
De ce ard unii oameni salvie pentru a curăța o casă de „energia negativă”? Ce este tradiție și ce este efect real
De ce ard unii oameni salvie pentru a curăța o casă de „energia negativă”? Ce este tradiție și ce este efect real
Câți dintre bărbații români suferă de depresie postpartum? Procentajul este mai mare decât media europeană
Câți dintre bărbații români suferă de depresie postpartum? Procentajul este mai mare decât media europeană
Pe cine înfățișează cel mai mare mozaic din dovleci din lume?
Pe cine înfățișează cel mai mare mozaic din dovleci din lume?
O femeie a rămas fără ambele picioare după ce, prima dată, medicii i l-au amputat pe cel greșit
O femeie a rămas fără ambele picioare după ce, prima dată, medicii i l-au amputat pe cel greșit
Captură neobișnuită făcută de polițiștii din Croația într-un aeroport: un „rege” și un „prinț”
Captură neobișnuită făcută de polițiștii din Croația într-un aeroport: un „rege” și un „prinț”
Paramount fuzionează cu Warner Bros. pe 6 octombrie. Care a fost prețul tranzacției?
Paramount fuzionează cu Warner Bros. pe 6 octombrie. Care a fost prețul tranzacției?
Florile umplu acum cel mai arid deșert de pe planetă. Cum este posibil?
Florile umplu acum cel mai arid deșert de pe planetă. Cum este posibil?
O femeie a decedat și 200 de persoane au fost puse în carantină din cauza ciumei în Rusia
O femeie a decedat și 200 de persoane au fost puse în carantină din cauza ciumei în Rusia
Unde ajung porumbeii voiajori care nu se mai întorc acasă?
Unde ajung porumbeii voiajori care nu se mai întorc acasă?
Copilul favorit și copilul defavorizat. Ce se întâmplă când părinții oferă iubire și sprijin în mod inegal
Copilul favorit și copilul defavorizat. Ce se întâmplă când părinții oferă iubire și sprijin în mod inegal
Virusul West Nile a făcut victime și în România. Cum ne putem feri?
Virusul West Nile a făcut victime și în România. Cum ne putem feri?
Legătura dintre tensiune și degradarea cartilajului, descoperită de oamenii de știință
Legătura dintre tensiune și degradarea cartilajului, descoperită de oamenii de știință
Cea mai intensă vară din istoria Europei: a fost expus jumătate din continent
Cea mai intensă vară din istoria Europei: a fost expus jumătate din continent