Unul k doi

A vrut sa renunte

In ziua de varf pe Manaslu, la 29 aprilie a.c., Colibasanu a vrut sa renunte de doua ori. Prima oara la 6.800 m, la doua noaptea, la numai o ora de la plecare, cand mainile au inceput sa-i inghete. Era neobisnuit de frig la acea altitudine (minus 40 de grade C), iar vantul batea foarte tare. A doua oara, era pe la 8.000 si ceva de metri, la mai putin de un ceas de varf. Dupa 9 ore de ascensiune, extenuat si ca vai de mama lui, timisoreanului i-a trecut prin cap sa se intoarca. Dar, spre deosebire de hotul acela din banc care sare 99 de garduri si hotaraste ca nu-l mai poate sari si pe ultimul, Colibasanu a tras un pui de somn… dupa care a mers mai departe.

• Povestea unui mare campion român ajuns ofiţer S.R.I. din cadrul Brigăzii Antitero. S-a trezit cu o…
• Un român pasionat de off-road a parcurs zeci de mii de kilometri, până în Siberia, suportând…

Cum e la mare inaltime?
De obicei, greu, pentru ca nu este oxigen, iar vanturile si gerurile sunt aspre. De asemenea, e neplacut pentru ca mancarea nu-i grozava si, cel mai adesea, nu sunt decat barbati pe acolo… desi Reinhold Messner, cel mai de succes alpinist din lume, merge tot timpul cu prietena lui. Si a reusit foarte multe.
Ce cauti tu pe munte?
Asta e o intrebare pe care si eu mi-o pun din cand in cand si, de fiecare data, raspund diferit. Probabil, libertatea de a-ti lua o luna-doua lumea in cap, poate setea de perfectiune, plus acea senzatie sublima pe care o ai vreme de cateva secunde, atunci cand ajungi obosit pe varf si stii ca „ai dat-o“, ca pur si simplu mai bine – adica, alpinistic vorbind, mai sus – nu se poate.
Este alpinismul un sport solitar sau de echipa?
Alpinismul este clar un sport de echipa, in special catararea. Alpinismul de altitudine, in schimb, are o mica problema, si anume ca la peste 7.000 de metri nu se pot face salvari, pentru ca nu poti duce pe cineva in spate atunci cand abia te mai duci pe tine. Iar elicopterele nu zboara mai sus de atat. Asa ca regula e simpla – trebuie sa te bazezi pe tine insuti, iar o echipa se formeaza in scopul sporirii sanselor de a ajunge pe varf. Pe Manaslu, eu am facut echipa cu spaniolii Iñaki Ochoa si Jorge Echocheaga; ne schimbam, la fiecare 15 minute, in fata, la facut urme in zapada pana la genunchi. De unul singur mi-ar fi fost imposibil.
Care sunt elementele-cheie prin care se diferentiaza Manaslu de K2?
Manaslu este cu 400 de metri mai scund si nu are caderi de pietre. Are, in schimb, mai multe avalanse, e mai mult de mers la altitudine, pe niste platouri al dracului de lungi, zapada e imensa, iar vremea – deosebit de proasta. Nu fusese urcat de 3 ani, la fel ca si K2. Asta spune ceva.