Home » Stiinta » Faceţi cunoştinţă cu omul al cărui sânge ar putea conţine leacul pentru HIV

Faceţi cunoştinţă cu omul al cărui sânge ar putea conţine leacul pentru HIV

Alexandra PELE 05.19.2015
Faceţi cunoştinţă cu omul al cărui sânge ar putea conţine leacul pentru HIV
Au trecut 30 de ani de când a fost diagnosticat cu HIV şi de-abia acum a început să prezinte primele simptome.

Kai Brothers trăieşte cu HIV de 30 de ani, de la vârsta de 19 ani de când a luat virusul. Dacă o bancă de sânge nu i-ar fi cerut să-şi facă analizele nici nu ar fi ştiut că este bolnav, cu atât mai puţin că este seropozitiv pentru că, surprinzător, nu a avut niciun simptom asociat virusului HIV. ”Sfidez statisticile. Corpul meu trebuie să fie capabil să facă ceva care să mă ţină sănătos”, spune el.

La sugestia unui prieten, Brothers a mers în 1999 la un cercetător care studia SIDA, Jay Levy, de la Universitatea din California, cel care a descoperit virusul HIV în 1983. Se pare că organismul lui Brothers era în stare să ţină virusul sub control. Mai exact, celulele sale albe secretau o proteină care nu a fost identificată şi care controla într-un fel aspectele dăunătoare ale virusului.

Levy crede că reproducerea efectelor acestei proteine ar putea revoluţiona tratamentul împotriva HIV. ”Ştim ce face proteina. Împiedică replicarea viruslui. Menţine virusul într-o stare latentă, în unele cazuri, pentru totodeauna. Într-un final, celulele infectate mor. Prin urmare, ne putem imagina că dacă ai ţine în frâu acest virus pentru 20, 30 de ani, ai putea avea parte de o vindecare spontană”, a explicat cercetătorul.

Levy l-a studiat pe Brothers extensiv, bărbatul traversând SUA la fiecare şase luni pentru a i se recolta, în total, 150 de mostre de sânge. Acum, la 26 de ani de la diagnosticare, starea de sănătate a lui Brothers a devenit incertă. Numărul celulelor albe din sânge a scăzut, iar virusul este prezent în concentraţii ridicate în sângele său. El trebuie să decidă dacă doreşte să ia medicamente antiretrovirale care vor opri producerea proteinei speciale sau dacă nu va face nimic în speranţa că ceea ce l-a ţinut în viaţă până acum îl va ajuta şi pe viitor.

Problema este că deşi studiază această proteină de mai bine de 30 de ani, oamenii de ştiinţă nu au reuşit să îşi dea seama ce este. Virusul HIV se infiltrează în celulele ADN şi când acestea se reproduc genele virusului vor apărea în celulele noi. Cu toate acestea, dacă celula este una imunitară (celulă dendritică) şi conţine o proteină numită SAMHD1, aceasta nu va replica virusul HIV.

Acest lucru este posibil datorită unui proces care se numeşte epuizarea rezervelor de nucleotide. ”SAMHD1 înfomotează virusul. Virusul intră în celulă şi nu se mai întâmplă nimic”, a explicat Nathaniel Landau, microbiolog la Universitatea din New York. Din păcate, acest lucru este valabil doar la celulele imunitare. Virusul HIV se poate replica în numeroase alte celule.

Levy spune că avansul medicamentelor antiretroviral a făcut ca mulţi donatori de sânge să aleagă acest tratament. Ca urmare, există foarte puţin pacienţi care au reuşit să ţină în frâu boala pentru o perioadă lungă de timp şi care să ajute la cercetarea proteinei.

Sursă: Science Alert

Cele mai noi articole
Acțiunile Netflix încep să scadă și creșterea numărului de abonați încetinește. Care ar putea fi motivul
Acțiunile Netflix încep să scadă și creșterea numărului de abonați încetinește. Care ar putea fi motivul
Cum a schimbat pandemia clasamentul celor mai mari economii din lume
Cum a schimbat pandemia clasamentul celor mai mari economii din lume
Uriașii pterozauri aveau gâturi mai lungi decât girafele. Structura complexă descoperită în interior
Uriașii pterozauri aveau gâturi mai lungi decât girafele. Structura complexă descoperită în interior
O mașină Tesla a ajutat poliția să prindă un bărbat care comitea infracțiuni din ură
O mașină Tesla a ajutat poliția să prindă un bărbat care comitea infracțiuni din ură
Curentul de meteori Lyride atinge punctul maxim. Cum poate fi observat fenomenul inedit
Curentul de meteori Lyride atinge punctul maxim. Cum poate fi observat fenomenul inedit
O femeie bolnavă de COVID-19, intubată de o lună, a născut un copil
O femeie bolnavă de COVID-19, intubată de o lună, a născut un copil
Regina Elisabeta a Marii Britanii a împlinit 95 de ani
Regina Elisabeta a Marii Britanii a împlinit 95 de ani
OMS: Cele mai multe cazuri de COVID s-au înregistrat săptămâna trecută
OMS: Cele mai multe cazuri de COVID s-au înregistrat săptămâna trecută
Italia ar putea produce vaccinuri împotriva COVID-19 pe bază de ARN mesager
Italia ar putea produce vaccinuri împotriva COVID-19 pe bază de ARN mesager
Marea Britanie analizează posibilitatea lansării unei monede digitale. Cum s-ar putea numi
Marea Britanie analizează posibilitatea lansării unei monede digitale. Cum s-ar putea numi
Cea mai vaccinată țară din lume a „eradicat COVID-19 aproape în totalitate”
Cea mai vaccinată țară din lume a „eradicat COVID-19 aproape în totalitate”
Prima staţie de tip „Supercharger” de la Tesla din Bucureşti
Prima staţie de tip „Supercharger” de la Tesla din Bucureşti
Cum au reușit lupii cenușii să supraviețuiască erei glaciare, când multe alte animale au dispărut
Cum au reușit lupii cenușii să supraviețuiască erei glaciare, când multe alte animale au dispărut
Armata Rusiei pregătește prima unitate militară cu tancuri-robot Uran-9
Armata Rusiei pregătește prima unitate militară cu tancuri-robot Uran-9
Posibile legături între tromboze și vaccinul Johnson & Johnson, identificate de EMA
Posibile legături între tromboze și vaccinul Johnson & Johnson, identificate de EMA
Povestea întemeierii Romei, oraşul de pe Şapte Coline. Ab urbe condita!
Povestea întemeierii Romei, oraşul de pe Şapte Coline. Ab urbe condita!
Explicații despre cazul lui Alexandru Arşinel, vaccinat dar infectat cu COVID
Explicații despre cazul lui Alexandru Arşinel, vaccinat dar infectat cu COVID
Motoarele pe benzină pierd tot mai mult teren în faţa mașinilor electrice şi hibride
Motoarele pe benzină pierd tot mai mult teren în faţa mașinilor electrice şi hibride