Cercetătorii au reuşit să ”crească” o mână perfect funcţională în laborator

Oamenii de ştiinţă au reuşit să crească o labă funcţională de şobolan folosind o tehnică ce ar putea fi folosită pe viitor pentru înlocuirea naturală a unor membre umane.

Până acum cercetătorii reuşiseră să crească în laboratoare muşchi şi vene, însă nimeni nu şi-a dat seama cum să reproducă un membru întreg din cauza combinaţiei de diferite tipuri de ţesuturi implicate (muşchi, oase, cartilagii, vene şi aşa mai departe). Pentru a rezolva acest impas, oamenii de ştiinţă americani au copiat o tehnică folosită deja în laboratoare pentru creşterea organelor.

• O planetă cu orbită ciudată i-a lăsat fără cuvinte pe astronomi
• Ar putea fi „Steaua din Betleem” o planetă? Un vizitator strălucitor ne oferă un indiciu

Pentru început, cercetătorii au îndepărtat tot materialul celular de pe un membru al unui şobolan mort. A fost păstrată doar matricea primară a sistemului vascular şi nervos care a fost folosită drept bază pentru noul membru. În acelaşi timp, celule vasculare şi musculare au fost recoltate de la un alt şobonal şi crescute în laborator. Cu ajutorul unui recipient special bioreactor, membrul mort a fost injectat cu aceste celule vasculare şi musculare. Folosind o soluţie nutrivă specială şi doze regulate de stimulare electrică, cercetătorii au reuşit să crească membrul într-o stare funcţională. Celulele vasculare funcţionează normal, iar cele musculare au atins circa 80% din puterea înregistrată în mod normal la animalele nou-născute.

”Am arătat că putem menţine matricea acestor ţesuturi în relaţia naturală, că putem cultiva întreaga construcţie pe o perioadă îndelungată de timp şi că putem repopula sistemul vascular şi musculatura”, a arătat Harald Ott, coordonatorul studiului.

Următorul pas este să extindă această tehnică pentru a regenera celule umane, dar şi alte tipuri de ţesut (oase, cartilagii sau ţesut conjunctiv).

Un transplant al unui membru natural, crescut în laborator, ar prezenta o serie de avantaje faţă de ortezele artificiale. În primul rând, pacienţii ar putea simţi căldură sau presiune, iar procesul de învăţare şi de ajustare a creierului ar fi mai uşor.

Sursă: Science Alert