Noi veşti de la Philae, robotul spaţial de pe „Ciuri”. Ce transmite live de pe cometă – VIDEO

Contactul a avut loc „în urmă cu câteva zeci de minute”, a declarat Jean-Yves Le Gall pentru postul de televiziune France 2, la ora locală 07.40 (08.40 ora României, n.r.). Cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko, cunoscută şi sub diminutivul „Ciuri”, pe care robotul european s-a plasat la sfârşitul anului 2014, „este în plină efervescenţă, cu jeturi de gaze, jeturi de praf şi, graţie lui Philae, putem să vedem toate acestea în direct”, a adăugat Jean-Yves Le Gall.

„Este o premieră în istoria omenirii”, a adăugat directorul CNES, care consideră că misiunea robotului Philae reprezintă „cea mai importantă experienţă spaţială din primii 30 de ani ai secolului al XXI-lea”.

• Activitatea vulcanică de pe Lună, mai recentă decât se credea
• Consumul de alcool al părinților poate afecta generațiile viitoare chiar înainte ca acestea să fie concepute

Robotul Philae, care a ajuns în noiembrie 2014 pe suprafaţa cometei Ciuriumov – Gherasimenko, dar a încetat ulterior să comunice, bateriile sale fiind descărcate, s-a „trezit” şi a contactat Pământul, în noaptea de sâmbătă spre duminică, a anunţat Agenţia spaţială europeană (ESA).

Sursă: YouTube

Pe blogul său, ESA a anunţat că Philae a reuşit să contacteze Pământul, prin intermediul sondei spaţiale Rosetta, pentru 85 de secunde. Acesta este primul contact realizat de Philae de când a intrat în „hibernare”, în luna noiembrie.

Cometa „Ciuri” se apropie tot mai mult de Soare – în prezent se află la o distanţă de 210 milioane de kilometri -, iar robotul Philae a reuşit să iasă din starea de hibernare graţie ameliorării coeficientului de luminozitate şi creşterii temperaturii ambientale.

Sonda europeană Rosetta este primul vehicul spaţial care a reuşit să ajungă pe orbita unei comete, aflată la o distanţă de 510 milioane de kilometri de Terra. Rosetta a ajuns lângă cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko în luna august, după o călătorie de peste zece ani prin spaţiu şi va rămâne pe orbita ei timp de circa un an.

Robotul Philae a atins suprafaţa cometei pe 12 noiembrie, la capătul unei căderi libere în spaţiu care a durat şapte ore, sărind de două ori înainte de a ajunge într-o zonă care părea a fi un crater lipsit de lumină solară. Această poziţionare defectuoasă a împiedicat până acum bateriile solare să funcţioneze suficient de bine pentru a permite robotului să îşi continue activitatea. Philae a fost plasat în stare de „hibernare” pe data de 15 noiembrie.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă. Potrivit specialiştilor de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), agenţia spaţială franceză, misiunea sa este realizată în proporţie de 80%.

Dacă totul funcţionează aşa cum a fost programat, Philae ar trebui „să moară de cald” în 2015, atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta îşi va continua misiunea de „însoţitoare” a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

Sursă: Mediafax