Scorurile slabe obţinute la testele de aptitudini mintale, asociate cu riscul de infarct

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Pentru persoanele în vârstă diagnosticate cu demenţă, gândirea lipsită de claritate şi lipsa autocontrolului pot fi considerate semnale eficiente pentru un risc crescut de infarct şi accident vascular cerebral (AVC).

Astfel, persoanele în vârstă care au obţinut scoruri slabe la testele care analizează capacitatea de luare a deciziilor şi de a rezolva anumite probleme – denumite funcţii executive – prezintă un risc aproape dublu de a suferi un infarct şi un risc cu 50% mai mare de a suferi un AVC în comparaţie cu persoanele care obţin scoruri mai bune la astfel de teste.

• Cel mai comun tip de planetă din galaxie s-ar putea să nu semene deloc cu Pământul
• Psihologii explică de ce oamenii simt nevoia să se filmeze și să-și facă poze în continuu

Întrucât rezultatele slabe la testele de verificare a funcţiilor cognitive pot să indice o precedentă vătămare suferită la nivelul creierului, oamenii de ştiinţă se aşteptau deja să descopere o legătură a acestor rezultate cu riscul de AVC, dar au fost extrem de surprinşi să descopere şi un risc crescut de infarct, a explicat Benham Sabayan, cercetător la Centrul Medical al Universităţii Leiden din Olanda, coordonatorul studiului.

„Acest fapt ar putea să însemne că vătămările vaselor de sânge reprezintă un fenomen global în organism şi că, atunci când observăm anomalii într-un organ, ar trebui să avem în vedere şi alte organe”, a precizat cercetătorul olandez. „Această descoperire reprezintă o altă dovadă care arată că patologiile de la nivelul inimii şi creierului nu sunt independente”.

Medicii neurologi şi cei cardiologi ar trebui să colaboreze pentru o detectare timpurie, în rândul vârstnicilor, a riscului de dezvoltare a afecţiunilor cerebrale şi a celor cardiace.

Studiul a fost realizat pe un eşantion compus din 3.926 de persoane de vârsta a treia din Olanda, Irlanda şi Scoţia. Media lor de vârstă a fost de 75 de ani, iar voluntarii au prezentat fie un istoric familial de maladii cardiace, fie un risc crescut pentru astfel de boli, din cauza hipertensiunii, diabetului şi fumatului, fără să fi suferit însă niciun infarct şi niciun AVC.

Cercetătorii olandezi au utilizat patru teste pentru a analiza, în rândul participanţilor, atenţia selectivă, viteza procesului decizional, memoria imediată şi memoria pe termen lung.

Pe parcursul unei perioade de monitorizare de trei ani, medicii au constatat producerea unui număr de 375 de incidente coronariene, inclusiv infarct şi decese cauzate de boli cardiace, şi 155 de AVC-uri.

Cercetătorii i-au împărţit pe participanţi în trei grupuri egale, în funcţie de scorurile obţinute la acele teste, realizate la începutul studiului. Voluntarii din grupul cu cele mai slabe rezultate au prezentat un risc cu 85% mai mare de a dezvolta boli coronariene şi un risc cu 51% mai mare de a suferi un AVC în comparaţie cu voluntarii din grupul cu cele mai bune rezultate.

Participanţii din grupul cu cele mai slabe rezultate au continuat să prezinte cele mai mari riscuri şi după ce autorii studiului au eliminat influenţele exercitate de alţi factori de risc majori, precum vârstă, sex, educaţie, Indice de masă corporală (IMC), presiune arterială, concentraţia de colesterol, fumat şi diabet.

În grupul cu cele mai slabe rezultate la testele de aptitudini mintale s-au produs 69 de AVC-uri, în timp ce în grupul cu cele mai bune rezultate s-au produs doar 48 de AVC-uri.

În schimb, scorurile obţinute în testele de memorie nu par a fi asociate cu riscul de infarct şi cu riscul de AVC.

Spre deosebire de inteligenţa dobândită la naştere (IQ), abilităţile cognitive pot să se modifice de-a lungul vieţii şi sunt mai vulnerabile în faţa unor factori precum presiunea sangvină neregulată de la vârsta mijlocie.

Studiul cercetătorilor olandezi a fost publicat în revista Neurology.

Sursa: Mediafax