Diferenţe surprinzătoare între fetele şi băieţii de vârsta de doi ani. ”Ne-am aşteptat să găsim diferenţe, dar ele au fost atât de mari”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

 „Ne-am aşteptat să găsim diferenţe, dar am fost surprinşi că au fost atât de mari”, a spus Aud Toril Meland, unul dintre autorii studiului efectuat de ‘ Reading Centre’ al Universităţii din Stavanger, în colaborare cu oraşul Stavanger.

Cea mai mare diferenţă a fost în învăţarea mersului la toaletă. În timp ce 21,3 la sută dintre fete nu mai purtau scutece la vârsta de doi ani şi anunţau atunci când aveau nevoie la toaletă, numai 7,5 la sută dintre băieţi făceau acelaşi lucru. În acelaşi timp, 67,8 la sută dintre fete au arătat interes pentru utilizarea oliţei sau toaletei, comparativ cu numai 42,1 la sută dintre băieţi.

• Ceva ciudat s-a întâmplat cu Pământul în 2010, iar oamenii de știință tot nu înțeleg ce…
• Cum să faci un avion de hârtie „aprobat” de NASA?

Datele pentru acest studiu au fost strânse prin „observarea structurată” a unui număr de 535 băieţi şi 509 de fete cu vârste cuprinse între 30 şi 33 de luni, pe o perioadă de trei luni.

În ceea ce priveşte mâncatul şi băutul independent la masă, 62,1 la sută dintre fete reuşeau acest lucru, comparativ cu 49,7 la sută dintre băieţi.

Fetele au fost înaintea băieţilor şi în ceea ce priveşte competenţele sociale. Ele au participat mai mult la activităţile din grădiniţă şi au interacţionat mai mult cu ceilalţi copii.

„Într-o mare măsură, aptitudinile sociale şi activităţile de zi cu zi sunt în legătură cu înţelegerea limbajului copiilor, abilităţile motorii şi auto-reglementarea. Buna dezvoltare a limbajului la fete ar putea contribui la exprimarea în mai mare măsură a nevoilor şi dorinţelor lor decât în cazul băieţilor”, a spus Meland. „De asemenea, competenţele lingvistice la copii ar putea influenţa poate alte activităţi, cum ar fi participarea la conversaţii în timpul mesei, îmbrăcatul şi dezbrăcatul şi deplasarea de la o activitate la alta”, menţionează DPA.

Autorii au indicat ca ‘limită” a studiului faptul că observaţiile aparţin unor educatoare — persoane de sex feminin — care ar fi putut influenţa concluziile cercetărilor. În grădiniţele norvegiene, educatoarele reprezintă 93 la sută din întregul personal al acestora.

Scorurile mai mari ale fetelor pot fi legate de faptul că, în general, „copiii sunt socializaţi conform modelelor tradiţionale de gen”, au precizat autorii studiului. „Cu toate acestea, nu putem exclude probabilitatea diferenţelor biologice între sexe”, mai notează sursa citată de agenţia DPA.

Sursa: Agerpres