Prima pagină Stiinta

DESCOPERIREA care răstoarnă una dintre cele mai mari teorii legate de Marte - VIDEO

Marina Manastîrlî 12.28.2015 | ● Vizualizări: 24263

Cu mai mult de 10 ani în urmă, NASA a anunţat că au fost descoperite şanţuri săpate pe suprafaţa planetei Marte. Aceste adâncituri sunt relativ tinere, nu au mai mult de câteva milioane de ani.

Această descoperire i-a determinat pe cercetători să creadă că aceste şanţuri au fost săpate de lichide care au curs pe suprafaţa planetei.
 
Un nou studiu sugerează că acestea au fost create de blocuri de gheaţă uscată. Experţii susţin că din straturi de gheaţă de CO2 decongelată în gaz coagulat a fost construită suprafaţa marţiană. Acest lucru a făcut ca gazul să creeze aceste formaţiuni şi canale ciudate.


 
 
"Formele de teren şi canalele de pe Marte se aseamănă cu fluxurile terenurilor de moloz terestre formate prin acţiunea apei în forma sa lichidă. Descoperirea acestor canale a fost interpretată ca o dovadă că aceste medii de pe Marte au fost potenţial medii locuibile cu câteva milenii în urmă. Cu toate acestea, se consideră că formarea acestor adâncituri a avut loc în condiţii când la suprafaţa planetei era o temperatură mult prea scăzută pentru apa în forma lichidă", a declarat Cedric Pilorget, cercetătorul de la Universitate Paris-Sud din Franţa.
 
Cedric Pilorget şi echipa lui au folosit simulări computerizate pe suprafaţa marţiană pentru a forma stratul de gheaţă de CO2 pe suprafaţa planetei şi în atmosferă. Modelele au arătat că porii de sub stratul de gheaţă pot fi umpluţi cu CO2 şi supuşi unor variaţii de presiune extremă în timpul sezonului de decongelare.
 
 
"Fluxurile ulterioare de gaz pot destabiliza materialul de la suprafaţă şi induce resturile de gaz cu efect de lubrifiant cu caracteristici geomorfologice similare rigolelor marţiene", a declarat Cedric Pilorget.
 
În 1888, astronomul italian Giovanni Schiaparelli a anunţat descoperirea unei reţele de linii înguste pe Marte şi le-a descris ca fiind "canale". În 1971, observaţiile de pe Mariner 9 au sugerat că Marte ar fi putut avea râuri şi oceane în istoria sa datorită gravitaţiei sale slabe şi apei evaporate în atmosferă. În ultimii 15 ani, au fost mai multe dovezi că pe Marte a existat apă.
 
 
”Noi considerăm că aceste rigole marţiene pot fi rezultatul procesului geologic de uscare a gheţii. Acest proces nu are o analogie terestă şi nu necesită apă”, a declarat Cedric Pilorget.
 
Astrogeologeologul Colin Dundas, de la Geological Survey din Arizona (SUA), a analizat studiul şi a declarat că "atunci când cercetăm alte lumi, trebuie să avem grijă să ne amintim că procesele necunoscute sunt posibile şi chiar probabile în medii străine".
 
 
Vapori de apă au fost găsiţi în atmosfera planetei Marte, iar gheaţa din apă a fost descoperită chiar sub suprafaţa planetei. Apa în formă lichidă rămâne, însă, o noţiune evazivă, iar în cazul în care rigolele ar fi fost create de curente de apă, ar fi crescut foarte mult şansa de a găsi viaţă microbiană acolo, în trecut sau în prezent. Gheaţă uscată se găseşte de obicei pe Marte în calotele polare. Când dioxidul de carbon îngheţat este expus la temperaturi mai calde sublimează conversia directă din solid în stare gazoasă, fără, însă, să formeze vreodată un lichid.
 
Sursa: Mail Online
Tag-uri: marte | apa | planeta | lipsa | nasa | descoperire

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI