Sărăcia afectează ADN-ul şi creşte riscul de depresie – FOTO

Analizând creierul adolescenţilor, cercetătorii au descoperit că cei care cresc în gospodării cu un statut socio-economic inferior acumulează cantităţi mai mari de elemente chimice cu efect asupra unei gene legate de depresie, numită SLC6A4.

Aceste tipuri de etichete epigenetice pot fi cauzate fie de factorii de mediu, fie de factorii externi care pot altera activitatea genelor umane. Cercetătorii au descoperit că răspunsul respectiv este controlat de o zonă a creierului numită amigdala, iar echipa a constatat că participanţii cu o amigdală mai activă au avut mai multe şanse de a dezvolta simptome de depresie mai târziu.

• Misiuni diferite, aceleași probleme: Lansarea istorică Artemis 2 mai are de așteptat cel puțin încă o…
• Lumea se schimbă mai repede decât programa școlară: Ce abilități vor conta mai mult decât notele…

„Cel mai mare factor de risc, pe care-l avem în prezent, în legătură cu depresia este un istoric de tulburare familială. Noua noastră lucrare dezvăluie unul dintre mecanismele prin care un astfel de risc familial se poate manifesta sau exprima într-un anumit grup de persoane vulnerabile în timpul adolescenţei”, a declarat membrul echipei, psihiatru şi cercetător al comportamentului uman, Douglas Williamson, de la Duke University.

Participanţii implicaţi în studiu au fost 132 de caucazieni non-hispanici cu vârste cuprinse între 11 şi 15 ani, la începutul experimentului, şi cu diverse condiţii  socio-economice. În timp ce participanţii erau conectaţi la un scaner RMN, le erau prezentate fotografii cu chipuri speriate pentru a înregistra nivelul de activitate al amigdalei.

Echipa a constatat că adolescenţii dintr-un mediu marcat de sărăcie au arătat niveluri mai mici de transport al serotoninei în jurul genei SLC6A4, care prezice activitate sporită la nivelul amigdalei, şi, prin urmare, o mai mare susceptibilitate faţă de ameninţări şi riscuri percepute.

Adolescenţii au fost monitorizaţi pe parcursul a trei ani. Cei cu o activitate de amigdală mai intensă s-au dovedit a fi mai probabil să raporteze simptome de depresie, mai ales dacă au avut un istoric familial tulburător.

„Aceasta este o parte din primele cercetări pentru a demonstra că statutul socio-economic scăzut poate duce la schimbări în modul în care sunt exprimate genele”, a declarat unul dintre cercetători, Johnna Swartz.

Un studiu similar a constatat, de asemenea, o asociere între depresia din copilărie si conectivitatea la nivelul creierului. Cercetătorii de la Universitatea Washington din St Louis au folosit scanările RMN pentru a măsura activitatea creierului la copii cu vârsta cuprinsă între 7 şi 12 şi au constatat că circumstanţele nefavorabile din viaţa timpurie au un impact asupra dezvoltării şi funcţionării creierului tânăr.  Şi, iar, a fost implicată amigdala.

Sursa: Science Alert

Vă recomandăm şi aceste articole: