Jocul de bridge, antidotul bolii Alzheimer?

Acest joc de cărţi, ca şi cel de şah, precum şi alte activităţi cerebrale sunt recomandate pentru întreţinerea memoriei, ele facilitând relaţiile sociale şi creând punţi între generaţii. Din nefericire, realitatea bolii Alzheimer este adesea alta, mai puţin seducătoare. Ea afectează grav foarte multe persoane şi, implicit, anturajul acestora, scrie Rador.

• Particulele de aer poluat din creierele tinerilor, asociate cu Alzheimer și Parkinson
• Riscul de a face o formă severă de COVID-19 crește considerabil dacă pacientul suferă de astm

Buletinul Epidemiologic săptămânal, care i-a consacrat un număr special în această săptămână, scrie despre dificultatea de a evalua numărul persoanelor afectate şi încearcă să prevadă evoluţia acestui rău.

În presă, apar zilnic opinii divergente cu privire la evoluţia acestei «epidemii», pe care unii o consideră dramatică, în timp ce alţii estimează că este în regresie.

Deşi datele despre această boală sunt discutabile, interpretări eronate pot fi avansate, atât într-un sens cât şi în celălalt, pentru profitul unor interese profesionale, asociative, economice, chiar ideologice.

Dar, aşa cum datele pot fi fiabile în timp ce estimările sunt cel mai adesea făcute pornind de la eşantioane nereprezentative ale populaţiei, atunci şi procedurile de identificare a cazurilor variază odată cu evoluţia criteriilor de diagnosticare, a disponibilităţii markerilor de imagistică sau de biologie? Şi includerea în diferite studii ale unor forme uşoare sau grave de demenţă poate influenţa puternic rezultatele.

Ca răspuns la aceste întrebări, echipa d-nei Laure Carcaillon-Bentata (Sănătate Publică Franţa, Saint-Maurice) estimează că datele Sistemului de Informaţii de Asigurări de Sănătate (SNIIRAM) reprezintă un posibil instrument pentru supravegherea epidemiologică. Ea a comparat prevalenţa maladiei Alzheimer şi a altor tipuri de demenţă (numărul global de cazuri) aflate în evidenţa SNIIRAM cu rezultatele studiilor efectuate pe populaţia franceză sau europeană. În total, 524.770 de cazuri au fost identificate în 2014, departe de cele 900.000 de cazuri anunţate adesea.

Şi dacă cifrele actuale care vizează pacienţi tineri par comparabile în diferite studii, estimările de prevalenţă făcute SNIIRAM la persoanele de peste 70 de ani sunt, în medie, cu 1,6 sub cele aşteptate în raport cu studiul Paquid (8,1% versus 12,1%).

Catherine Helmer, de la Institutul de Sănătate Publică, Epidemiologie şi Dezvoltare (Isped) de la Universitatea Bordeaux şi colegii săi reamintesc că deşi incidenţa (noile cazuri) se diminează, prevalenţa (numărul global de cazuri) ar trebui să crească în anii viitori, deoarece populaţia în vârstă este în creştere. Demenţele «sunt şi vor fi încă foarte prezente în viitor», estimează Catherine Helmer.

Sursa: Rador