În spaţiu gheaţa formează bule asemănătoare celor din şampanie. Fenomenul ar putea sta la baza vieţii

Shogo Tachibana din cadrul Universităţii Hokkaido din Sapporo, Japonia, şi colegii săi au combinat apa cu metanol şi amoniac, toate existente în comete şi nori interstelari, loc în care se formează stelele la temperaturi de -263 şi -258 de grade Celsius. 

Science News notează că, în timp ce temperatura gheţii creşte până la -213 grade Celsius, aceasta începe să crape. Dacă adăugăm încă cinci grade, încep să apară bule în gheaţă, fenomenul continuă să se producă până când gheaţa atinge temperatura de -123 de grade Celsius. În acest punct gheaţa se reîntoarce la starea solidă şi formează cristale. 

• Ce este ura și de ce apare?
• De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea

”Am fost suprinşi când am observat apariţia bulelor la temperaturi foarte scăzute,” a declarat Tachibana. Experimentele ulterioare au dovedit apariţia unui număr mai redus de bule atunci când în compoziţie se afla mai puţin metanol şi amoniac. În timp ce pe gheaţa care nu era radiată nu s-au format bule. Analizele au dovedit existenţa urmelor de hidrogen gazos în momentul iradierii. Acest fapt sugerează că bulele sunt create din hidrogen, din care lumina UV a îndepărtat moleculele de metan şi amoniac. 

”Este asemănător bulelor din şampanie,” a afirmat specialistul. În cazul şampaniei, bulele sunt formate din dioxid de carbon dizolvat, în timp ce bulele de gheaţă sunt formate de hidrogen dizolvat. 

Atunci când s-a aflat la o temperatură cuprinsă între -185 şi -161 de grade Celsius, gheaţa iradiată a dobândit consistenţa mierii. Un astfel de lichid ar putea ajuta la dezoltarea vieţii. În 2016, Cornelia Meinert din cadrul Universităţii Nice Sophia Antipolis din Franţa, a dovedit în cadrul unui studiu că în gheaţa iradiată se formează molecule esenţiale vieţii, inclusiv riboze, care stau la baza ARN-ului. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: