Home » D:News » Gheaţa din Oceanul Arctic se topeşte cu o viteză record

Gheaţa din Oceanul Arctic se topeşte cu o viteză record

Gheaţa din Oceanul Arctic se topeşte cu o viteză record
Publicat: 14.09.2011
Gheaţa marină din Arctic a atins un nivel record de topire. Din 1972, de când au început observaţiile din satelit, şi până în prezent nu s-a mai înregistrat un nivel atât de crescut al dezgheţului. În plus, specialiştii cred că acest nivel nu a mai fost atins de mai bine de 8.000 de ani.

Cartografierea gheţii marine realizată de cercetătorii de la Univeristatea din Bremen arată că la data de 8 septembrie 2011 gheaţa acoperea o suprafaţă de 4,24 milioane de km pătraţi. Cea mai mică valoare înregistrată anterior a fost de 4,27 milioane de km pătraţi, în septembrie 2007.

Specialiştii germani spun că motivul topirii record este încălzirea globală provocată de oameni. „Pare destul de clar că acest eveniment este o consecinţă a încălzirii globale care ne afectează la nivel mondial. Modelele climatice indică faptul că această reducerea a gheţii este legată de încălzirea globală produsă de om. Din cauza efectului albedo (coeficientului de reflexie: gheaţa albă reflectă caldura soarelui în spaţiu, pe când cea mai închisă la culoare, absorbe căldura), aceste urmări sunt mai grave în Artic,” a declarat Georg Heygster de la Universitatea din Bremen.

Gheaţa marină din Arctic se topeşte şi reîngheaţă anual, în mod natural. Viteza acestei schimbări a crescut foarte mult în doar o generaţie, uimind oamenii de ştiinţă. Viteza topirii este astăzi de două ori mai mare decât în 1972, înregistrând un declin de 10% la fiecare 10 ani.

Într-un alt studiu, specialiştii de la Centrul pentru ştiinţe Polare din carul Universităţii din Washington au analizat date şi rapoarte despre aer, vânt şi temperatura apei marine şi au observat că volumul gheţii marine a atins un nivel minim record în 2010, urmând ca anul acesta să stabilească noi recorduri.

Luna trecută, volumul acesteia era cu 62% mai scăzut decât volumul maxim, înregistrat în 1979.

Dacă tendinţele actuale vor continua, o mare parte din regiunea Arctică va rămâne fără gheaţă în următorii 30 de ani, cu 40 de ani mai repede decât se estimase iniţial.

Această gheaţă din zona artică joacă un rol esenţial în reglementarea climei Pământului prin reflectarea luminii solare şi păstrarea temperaturilor scăzute în zona polară. Consecinţele au un impact dramatic la nivel mondial. În acest an, pasajele din nord-vest şi nord-est au fost lipsite de gheaţă, lucru care s-a mai petrecut de 2 ori în ultimii trei ani. Mai mult, este posibil ca în curând, ruta maritimă din nord-est care face legătura dintre Atlantic şi Pacific să devină accesibilă navelor comerciale.

Ultima oară când regiunea arctică nu a prezentat deloc gheaţă în timpul verii a fost acum 125.000 de ani, în perioada interglaciară.

Sursa: The Guardian

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?