A fost excentricul Jeremy Bentham autist? Specialiştii vor analiza capul retezat al filosofului

Reformator social, Bentham a murit în 1832 şi a insistat ca trupul său să fie conservat pentru a fi expus în cadrul petrecerilor atunci când prietenii săi îi vor simţi lipsa. The Telegraph notează că bărbatul a încurajat şi alte persoane să-şi doneze corpul medicinei şi ştiinţei. El considera că, astfel, indivizii vor fi utili atât în timpul vieţii, cât şi după moarte.  

Bentham era un ateu convins, el considera că biserica învaţă omenirea doar ”lucruri fără sens”, aşadar se opunea înmormântărilor creştine. Timp de mai bine de 150 de ani, corpul său a fost expus public într-o cutie din sticlă amplasată în cadrul Universităţii din Londra. Însă în urma unei greşeli din timpul mumificării, capul filosofului a căzut. Acesta este ţinut ascuns, însă este verificat anual pentru a nu-i cădea părul sau bucăţi din piele. 

• Un material controversat a început să fie folosit în chirurgia plastică
• Adevărul simplu și trist: De ce cred oamenii în teoriile conspirației?

Sursa: UCL

Capul va fi, însă, din nou prezentat în cadrul unei expoziţii despre moarte şi conservare din cadrul UCL. Cercetătorii doresc să profite de oportunitate pentru a preleva probe din Bentham cu ajutorul cărora vor testa teoria care susţine că bărbatul a avut Asperger sau autism. 

Subhadra Das, curator al colecţiei a afirmat: ”Sunt convinsă că Bentham arfi fost de acord cu expunerea publică a capului său. Pentru testarea ADN-ului vom colabora cu Muzeul de Istorie Naturală care deţine o nouă tehnică de studiere a ADN-ului vechi. Vrem să descoperim motivul pentru care Bentham şi-a dorit expunerea publică a corpului său după moarte.”

Bentham a fost un filosof cunoscut al secolelor XVIII şi XIX, fiind unul dintre principalii teoreticieni ai reformelor sociale şi economice. Bărbatul era excentric şi greu de înţeles. Şi-a denumit bastonul Dapple, ceainicul Dickey şi deţinea o pisică bătrână denumită Reverendul Sir John Langbourne. 

În 2006, o echipă de cercetători au formulat o teorie conform căreia caracterul unic al filosofului ar fi fost dictat de sindromul Asperger. Acum, cercetătorii speră să poată testa această teorie prin intermediul testelor ADN. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: