Concluzia şocantă a cercetătorilor după ce au dat copiilor un test dezvoltat pentru NASA. Cum ne transformăm din genii creative în oameni fără imaginaţie

Un test dezvoltat pentru cercetătorii de la NASA a scos la iveală un rezultat surprinzător când a fost aplicat în cazul copiilor.

Oamenii de ştiinţă George Land şi Beth Jarman au fost contactaţi de NASA pentru a concepe un test pentru a măsura potenţialul creativ al cercetătorilor Agenţiei. Aceştia au evaluat abilitatea de a judeca o anumită problemă şi a propune soluţii la aceasta. Testul s-a dovedit un succes, iar Land şi Jarman au decis să meargă mai departe pentru a vedea dacă creativitatea este o trăsătură genetică sau un rezultat al educaţiei şi experienţei de viaţă.

Citeşte şi Conform multor specialişti, ”prostia” artificială este un pericol mult mai real decât inteligenţa artificială

Citeşte şi Un nou studiu rescrie ce ştiam despre inteligenţă: abilităţile vizuale nu sunt legate de un IQ mai mare

Pentru că testul creat pentru NASA era foarte simplu ei au decis că poate fi aplicat oricărui grup de vârstă. Astfel, au făcut un studiu în care au fost implicaţi 1.600 de copii, cu vârste între 4 şi 5 ani, iar rezultatele au fost cu adevărat surprinzătoare.

98% dintre ei au fost consideraţi geniali prin uşurinţa cu care au rezolvat testul. Încurajaţi de descoperire George Land şi Beth Jarman au decis să repete cercetarea penste 5 ani pe acelaşi grup ţintă. Constatările au fost şocante. Doar 30% au mai reuşit să rezolve creativ problema. Peste alţi încă 5 ani, ajunşi la liceu subiecţii, doar 12% au reuşit să treacă testul. Mai mult, procentul în cazul adulţilor este de doar 2%.

Autorii studiului susţin că există două tipuri de gândire, iar pentru fiecare este folosită o altă parte a creierului. Gândirea divergentă în care imaginaţia este cea care dă naştere unui număr mare de soluţii şi probabilităţi şi gândirea convergentă, analitică. Aceasta din urmă, susţine Land, inhibă creativitatea.

„Am descoperit că educaţia le arată copiilor cum să îşi folosească ambele tipuri de gândire. Aşa, când cineva vine şi îţi cere să îi dai o idee nouă, pe măsură ce aceste idei îţi vin în cap, le reprimi: aia e o idee proasta, pe asta am mai încercat-o şi nu a mers, asta nu va funcţiona şi tot aşa”, spune Land.